Ce poate urma la CCR, după ce Lia Savonea a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE. „De ce nu au făcut-o până acum?” / Ce s-a întâmplat în două cazuri când s-a mai făcut această solicitare

Decizia Instanței Supreme de a cere Curții Constituționale a României (CCR) sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu o zi înainte de ședința CCR pe tema pensiilor magistraților, este văzută de juriști drept un nou motiv pentru a tergiversa cauza. La ședința de miercuri este așteptată oricum o amânare pentru că unul dintre judecătorii CCR a intrat în concediu paternal și potrivit regulamentului de funcționare a CCR, deciziile nu pot fi luate fără prezența unui judecător care a participat la dezbateri. 

• În trecut, CCR a mai avut alte două solicitări privind sesizarea CJUE în legătură cu reforma sistemului judiciar în România, însă ambele au fost respinse.

După ce au amânat de patru ori verdictul privind pensiile magistraților, judecătorii CCR se reunesc din nou mâine, începând cu ora 10, însă o nouă amânare a judecății este inevitabilă. Pe lângă absența judecătorului Gheorghe Stan care a intrat în concediu paternal chiar înainte de termenul programat în dosarul pensiilor speciale, CCR mai are un motiv: solicitarea ICCJ transmisă în preziua ședinței prin care se cere sesizarea CJUE. Un astfel de demers presupune un nou termen de judecată pentru a se lua act de solicitarea ICCJ.

„Exista și varianta în care președinta Curții să decidă repunerea cauzei pe rol și judecarea ei cu judecători care sunt prezenti, însă este puțin probabil s-o facă pentru că tensiunea este prea mare”, au precizat surse din CCR pentru HotNews.

Judecătorii sunt obligați să discute cererea Înaltei Curți și vor avea două variante: fie trimit la CJUE sesizarea cu obiecțiunile ridicate de instanța supremă, fie resping acțiunea ca inadmisibilă.

Demersul instanței supreme este văzut ca un act de strategie pentru protejarea drepturilor și de către fostul judecător Augustin Zegrean.

„ICCJ putea să uzeze de cale și până acum, pentru că sunt parte în proces. De ce nu au făcut-o până acum? Eu sunt avocat acum, probabil aș fi făcut la fel. Când am un interes într-un proces încerc să apăr clientul cu toate căile posibile. Probabil au bănuit că Curtea va da un răspuns pe placul lor și atunci au procedat în felul acesta. Ei își apără drepturile și nevoile, și neamul”, a comentat Augustin Zegrean pentru HotNews.

Fostul președinte al CCR a precizat că în cazul în care sesizarea se transmite la CJUE „durează apoape doi ani până vine dosarul înapoi cu o soluție”.

Alte două solicitări de sesizare a CJUE, respinse de CCR

În trecut, CCR a mai avut alte două solicitări privind sesizarea CJUE în legătură cu reforma sistemului judiciar în România, însă ambele au fost respinse de judecătorii Constituționali ca fiind inadmisibile.

Este vorba de o decizie dată de CCR în 2018.

CCR a motivat atunci că „pensionarea magistraților ține de competența exclusivă a statelor membre, fiind o situație pur internă, care nu aduce în discuție dreptul Uniunii Europene”, prin urmare „cererea privind întrebarea preliminară este vădit inadmisibilă”.

În 2019, CCR a respins o altă solicitare privind sesizarea CJUE pe tema reformei legilor justiției, făcută de un grup de deputați USR și PNL.

Curtea a motivat respingerea sesizării arătând că aspectele semnalate de autorii sesizării „privesc oportunitatea legiferării. Or, astfel de aspecte nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate efectuat de Curte”.

„Deciziile 533/2018 și 137/2019 ale CCR spun că este inadmisibilă o cerere de sesizare a CJUE cu întrebări preliminare atunci când e vorba de controlul a priori, pentru că este vorba de un control abstract, nu de unul concret, ca în cazul controlului a posteriori”, a explicat un specialist în drept constituțional pentru HotNews, sub rezerva confidențialității.

Ce ar putea decide CJUE

L-am întrebat pe fostul președinte al CCR ce s-ar putea întâmpla în cazul în care sesizarea ICCJ ar ajunge la Curtea Europeană.

„CJUE nu o să-ți spună niciodată că ai sau n-ai dreptate. O să comunice ce spune legislația europeană despre problema respectivă”, a răspuns Zegrean.

Clarificarea unor criterii de interpretare în sensul că modificarea legii astfel încât pensiei magistraților prin scăderea cuantumului la 70% din net, este scenariul așteptat și de instanța supremă.

O singură sesizare făcută de CCR la Curtea Europeană

Până în prezent, CCR a sesizat CJUE într-o singură speță. Este vorba de cazul Coman Hamilton, un cuplu gay care a solicitat recunoașterea căsătoriei. Curtea de Justiție a UE a confirmat în 2018 că termenul „soț” include partenerii de același sex căsătoriți legal în UE.

Deciziile CJUE sunt obligatorii.