Traian Băsescu: Eu acum aş chema FMI

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că, în opinia sa, statul român ar trebui să solicite intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) având în vedere situaţia economică a României, el explicând că face această sugestie pentru că „actuala coaliţie nici tehnic şi nici politic nu îşi asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei româneşti”.

„Eu nu vreau să dau reţeta mea ca fiind o reţetă infailibilă. Vă spun ce am făcut în 2010, împreună cu Emil Boc, dar atunci era şi o mare criză globală, nu era numai deficitul de 9% pe care îl aveam în 2009, de am luat măsurile în 2010. Era o criză globală suprapusă şi nu se găseau bani, acum se găsesc bani, la dobânzi mari, dar se găsesc. Eu acum aş chema Fondul Monetar Internaţional. E spaima asta, vine Fondul. Nu face nimic Fondul decât îţi ordonează măsurile şi îţi spune şi care sunt cele mai bune măsuri ca să reduci deficitul, pe de o parte, iar pe de altă parte să diminuezi dobânzile la împrumuturile pe care le ai”, a afirmat Traian Băsescu, vineri seară, într-o intervenţie la postul de televiziune B1 TV, potrivit News.ro.

„Cred eu că actuala coaliţie nici tehnic şi nici politic nu îşi asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei româneşti, pentru că, pe fond, problema este să redresezi economia, reducând în acelaşi timp cheltuielile de funcţionare a statului. Coaliţia asta trebuie să le facă şi, pentru că nu le face, eu am această sugestie: să cheme Fondul”, a completat Băsescu.

El a argumentat că o intervenţie a FMI ar presupune „bani ieftini” şi faptul că se pot ordona activităţile care vizează reducerea deficitului bugetar al ţării.

Băsescu a amintit că anul trecut România a plătit 11 miliarde de euro dobânzi, iar anul acesta cifra se va situa, potrivit lui, la 20 de miliarde euro.

„Aş chema Fondul ca măsură preventivă, din prudenţă aş chema Fondul, pentru o gestionare credibilă a măsurilor care urmează a fi luate”, a adăugat Traian Băsescu.

„Un semnal de alarmă”

Fostul preşedinte este de părere că recesiunea tehnică înregistrată de România trebuie privită ca un „semnal de alarmă”, amintind că inclusiv din punctul de vedere al economiştilor recesiunea tehnică reprezintă doar un semnal, iar diferenţa dintre recesiunea tehnică şi recesiunea economiei este una semnificativă.

„Eu aş lua recesiunea tehnică ca fiind un semnal, un semnal prevestitor, un semnal de alarmă să nu intrăm în recesiune. Deci o iau ca pe un semnal de alarmă, ceea ce şi este, şi aşa este tratată de economişti, ca un semnal de alarmă, pentru că intrarea în recesiune are această anticameră, care se numeşte recesiune tehnică, dar intrarea în recesiune are consecinţe mult mai grave decât scăderea Produsului Intern Brut două trimestre la rând”, a mai afirmat Traian Băsescu, vineri seară, la postul B1 TV, potrivit News.ro.

El a explicat că, în cazul recesiunii, se înregistrează şi fenomene precum creşterea masivă a şomajului, reducerea producţiei industriale sau agricole şi „multe necazuri”, nu doar scăderea PIB.

„Se comportă de parcă n-ar fi fost la guvernare când s-a produs dezastrul”

Traian Băsescu a subliniat că măsurile luate de Guvern nu au fost decizii ale premierului Ilie Bolojan, ci ale întregii coaliţii aflate la guvernare, inclusiv ale PSD.

„Măsurile nu sunt ale lui Ilie Bolojan, măsurile sunt ale coaliţiei. Nimic nu a putut să facă Bolojan fără coaliţie şi toate măsurile pe care le-au luat au fost aprobate şi de PSD şi de PNL şi de USR şi de minorităţi şi de UDMR. Toţi le-au aprobat. (…) Dacă vă uitaţi la PSD, ei parcă nu ar fi fost la guvernare când s-a produs dezastrul, iar acum, când se încearcă repararea dezastrului, tot ce este neconvenabil pentru populaţie ei vor să se derobeze, dar ei sunt acolo, cel mai mare partid, cu cea mai mare contribuţie. Au program de guvernare aprobat de Parlament. De ce nu au respectat programul de guvernare cu care a fost instalat acest Guvern?”, a adăugat Băsescu.

Fostul şef al statului crede că s-a „abordat greşit” problema reducerii deficitului pentru că ar fi trebuit să se reducă din cheltuielile statului, din acele zone unde „s-a exagerat”, cum ar fi unele sporuri şi unele pensii, dar şi prin comasările de agenţii şi reducerea numărului de funcţii de conducere.

România, în recesiune tehnică

România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. E al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul III din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la „un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.

Citește și

România a intrat în recesiune tehnică, confirmă Statistica. PIB-ul încă „mișcă”, dar mediul privat e tot mai prudent și apasă frâna

Ilie Bolojan, prima reacție după ce România a intrat în recesiune: Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză

Ministrul finanțelor respinge „informațiile alarmiste” din spațiul public după anunțul privind recesiunea tehnică: România reintră pe drumul cel bun