INTERVIU Argumentele UDMR împotriva legilor care înăspresc regulile pentru jocurile de noroc: „E absurd” / Ce spune o senatoare care susține legile: „Un flagel care distruge destine”

Proiectele de lege care interzic reclamele la jocuri de noroc pe timpul zilei și care cresc vârsta de la care o persoană poate intra în cazinouri la 21 de ani au fost susținute de toți senatorii, mai puțin de cei opt ai UDMR prezenți la ședință. HotNews a discutat cu doi dintre parlamentarii care au avut voturi diferite pe aceste proiecte de lege. 

Liderul senatorilor UDMR, Turos Lorand, a explicat pentru HotNews că partidul său a decis să se poziționeze împotriva celor două proiecte de legi pentru că în realitate legile nu schimbă nimic. 

Turos Lorand, UDMR: „Populism”

Proiectele au fost făcute „pe genunchi”, crede Lorand. El susține că votul de ieri din Senat a fost unul populist, „doar ca să dea bine”. 

„Câțiva politicieni au ieșit pe sticlă și au spus că au făcut un pas pentru a rezolva această problemă”, a spus Turos Lorand marți într-un dialog cu HotNews. 

În privința PSD, senatorii social-democrați au decis în ultimul moment să susțină cele două proiecte de lege. 

Victoria Stoiciu, PSD: „O problemă de sănătate publică”

Una dintre senatoarele partidului care susțin modificările legislative, Victoria Stoiciu, a explicat pentru HotNews că există studii care arată că tinerii tind să devină dependenți de jocurile de noroc, iar expunerea la reclamele care apar atât pe panouri în oraș, cât și în mediul online, contribuie la această dependență. 

Senatoarea PSD spune că jocurile de noroc distrug destine: „Nu este doar o problemă individuală, de comportament, ci o problemă de sănătate publică. Exact la fel cum e în cazul drogurilor sau alcoolului”. Interviul complet cu Victoria Stoiciu, mai jos. 

Argumentele UDMR, care se opune proiectelor 

– HotNews: De ce ați ales să votați împotrivă?  
– Turos Lorand (UDMR): Ambele proiecte au primit rapoarte negative în comisiile de specialitate. Adică majoritatea colegilor din comisiile de specialitate, din diferite partide, au votat împotrivă. Se pare că colegii, în mod populist, s-au răzgândit în plen, au votat pentru ca să dea bine.

De fapt, dacă ne uităm în conținutul proiectelor, vedem că nu rezolvă nicio problemă. 

– Ce este greșit la această lege? Ce prevederi credeți că trebuie să fie modificate în Camera Deputaților? 
– Trebuie discutată amplu problema. În Camera Deputaților sunt, dacă nu mă înșel, mai bine de 20 de proiecte legislative care vizează jocurile de noroc. Și stau acolo de ani de zile. Nu s-a rezolvat nimic. Faptul că noi, în Senat, aparent am rezolvat o mică bucată prin această problemă, nu înseamnă nimic, în practică.

„Are dreptul de a-și sacrifica viața pentru patrie. Și n-are dreptul să se joace la păcănele. E absurd”

Dacă interzici publicitatea pe o perioadă, cum s-a scris în alte proiecte, cu asta nu rezolvi nimic. Dacă vrei să interzici jocurile de noroc pentru adulți între 18 și 21 de ani, chiar n-ai rezolvat nimic. În altă ordine de idei, un tânăr de 18, 19, 20 de ani are capacitate deplină de exercițiu. Are dreptul de a întemeia familie, de a avea proprietăți, de a dispune privind viața lui. Are dreptul de a vota, are dreptul de a se înrola în armată. Dacă e cazul, are dreptul de a-și sacrifica viața pentru patrie.

Și n-are dreptul să se joace la păcănele. Adică e absurd. 

– Credeți că statul trebuie să acționeze în vreun fel în privința jocurilor de noroc sau nu e nevoie de o intervenție? 
– Da, da, da. Jocurile de noroc sunt o problemă esențială a societății. Dar, credeți-mă, cu aceste… Nici nu pot să spun că sunt jumătăți de măsuri, pentru că nici jumătăți de măsuri nu sunt, nu am rezolvat nimic. Ce s-a rezolvat? Câțiva politicieni au ieșit pe sticlă și au spus că au făcut un pas pentru a rezolva această problemă.

De fapt, nimic nu s-a întâmplat. Uitați-vă la celelalte proiecte legislative despre care am discutat: săli de jocuri de noroc în jurul școlilor. Sunt în continuare. La un moment dat am discutat despre mutarea acestor săli în diferite părți ale localităților, să nu fie în văzul tuturor. Nu s-a întâmplat nimic.

– Dar credeți că sunt exemple de legi din alte țări pe care le-am putea implementa în România? 
– Sunt exemple de legi, dar e o problemă mult mai serioasă. Și, sincer, dacă luăm așa niște proiecte legislative, le scriem pe genunchi, doar pentru a bifa ceva, nu facem altceva decât ascundem sub preș problema. Spunem că am rezolvat și de fapt n-am rezolvat nimic. E o ipocrizie. 

– Cine credeți că blochează în acest moment adoptarea unor astfel de legi? Pentru că îmi spuneți că e nevoie de ele, dar nu se face suficient. De ce nu se face?
– E nevoie de abordare serioasă. E nevoie de o voință politică transpartinică. Și e nevoie de elaborarea unor proiecte legislative într-adevăr serioase. Nu așa, pe genunchi. Acum, serios, deci dacă interzicem jocul de noroc, până la vârstă de 21 de ani, am rezolvat noi ceva? 

Ce spune senatoarea PSD care susține proiectele 

– HotNews: De ce ați votat pentru cele două proiecte?
– Victoria Stoiciu: Am votat pentru că dependența de jocurile de noroc în rândul minorilor și tinerilor a devenit un flagel care distruge destine. Nu este doar o problemă individuală, de comportament, ci o problemă de sănătate publică. Exact la fel cum e în cazul drogurilor sau alcoolului.  

Doar că studiile ne indică că incidența comportamentelor adictive față de gambling în rândul minorilor este, în anumite segmente, chiar mai ridicată decât în cazul substanțelor interzise sau alcoolului. Această vulnerabilitate biologică a creierului în dezvoltare necesită o barieră legislativă fermă. 

„În cazul jocurilor de noroc, expunerea la publicitate e un trigger important”

– Care sunt beneficiile acestor legi? Credeți că există și prevederi care ar trebui revizuite în Camera Deputaților?
– Principalul beneficiu este crearea unui spațiu de siguranță, în special pentru minori. Restricționarea reclamelor într-un interval orar protejat este o măsură mai mult decât necesară. Și spun asta pentru că cercetările ne arată că există o diferență fundamentală de mecanică socială – în timp ce consumul de alcool sau droguri apare adesea sub presiunea grupului de prieteni (ceea ce se cheamă „peer pressure”), în cazul jocurilor de noroc, expunerea la publicitate e un trigger important.  

Un studiu pe care l-am coordonat anul trecut împreună cu Starea Națiunii Studențești a arătat că în cazul pariurilor sportive, unde procentul de persoane care citează reclamele ca determinant principal de folosire, este foarte apropiat de cel care citează anturajul. 

„Să ne imaginăm că am vinde droguri la parterul fiecărui bloc”

– Credeți că este nevoie și de alte reglementări în privința jocurilor de noroc? 
– Da, este nevoie, mai e mult de lucru. Eu susțin ideea scoaterii jocurilor de noroc în afara localităților, în zone speciale. Momentan legea interzice jocurile de noroc doar în localitati cu mai puțin de 15.000 de locuitori, astfel încât localitățile mai mari sau marile orașe rămân expuse. 

Jocurile de noroc au un potențial adictiv foarte mare – să ne imaginăm că am vinde droguri la parterul fiecărui bloc! Cam asta este enormitatea care se întâmplă în orașele din România azi.  

Cred, de asemenea, că și reglementările privind autoexcluderea pot fi îmbunătățite – dacă te autoexcluzi de la un operator, ceilalți nu află neapărat instantaneu, decât dacă operatorii fac parte din aceeași asociație care împarte date, ceea ce e opțional. O reglementare prin care se blochează CNP-ul la nivelul întregului ecosistem ar fi mai eficientă.  

Dar dincolo de aceste reglementări necesare, marea provocare rămâne piața neagră a jocurilor online. Chiar dacă reglementăm strict operatorii licențiați, există o zonă a site-urilor care funcționează ilegal, fără licență în România, nu respectă nicio regulă de protecție a minorilor, nu plătesc taxe și nu oferă nicio garanție de siguranță a datelor. Trebuie să căutăm soluții și aici. 

Exemplul din Belgia

– Credeți că sunt exemple de legi din alte țări pe care le-am putea implementa și în România?
– Sunt multe state care au fiecare măsuri punctuale ce merită atenția noastră. De exemplu, modelul german al limitelor de depunere și implementarea unui plafon maxim de pierdere lunară la nivel național, care să se aplice inter-platforme. Altfel spus, dacă ai pierdut limita pe un site, să nu poți depune pe altul. 

Sau modelul belgian care a reglementat mecanismele de tip joc de noroc din jocurile video, cum e FIFA 18, Overwatc etc. 

Practic, Belgia a declarat „cutiile cu premii”, cum sunt celebrele FIFA points, din jocurile video sau consolă ca fiind oficial jocuri de noroc. Și a interzis vânzarea lor, a impus amenzi uriașe, protejând astfel copiii de o adicție timpurie mascată sub formă de divertisment digital. 

Asta e o măsură care mie personal mi se pare foarte bună și necesară, pentru că dincolo de jocurile de noroc oficiale, există jocurile video, dintre care multe funcționează ca jocuri de noroc, dar nu se cheamă ca atare.