Ilie Bolojan vrea să continue reforma pensiilor speciale cu cele din MAI și MApN: „Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi” / Ce spune premierul despre cumulul pensiei cu salariul
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, la Digi24, că reforma pensiilor speciale va continua cu pensiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, vizând în primul creșterea vârstei de pensionare. El a spus că „lucrurile trebuie corectate” în toate sistemele în care este posibilă pensionarea la 50-52 de ani, „atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale”.
Vârstă diferențiată de pensionare
Premierul a anunțat, miercuri seară, că Guvernul va elabora în luna martie și proiecte de lege care să crească vârsta de pensionare și pentru celelalte categorii cu pensii speciale, referindu-se la pensiile militare, din cadrul MAI, MApN și al serviciilor secrete.
„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă precum 51-52 de ani, acolo unde pensia este cât ultimul salariu trebuie corectate lucrurile nu doar din punctul de vedere al inechităților evidente și care au generat o nemulțumire justificată, ci și din punctul de vedere al sustenabilității sistemului de pensii și al unei economii sănătoase. Dacă nu crește vârsta de pensionare, vom fi în situația în care nu vom avea cu cine să-i înlocuim”, a spus Bolojan.
Totuși, el a nuanțat modul în care se va face pensionarea la militari. El a dat exemplul unor categorii care, din cauza efortului presupus de condițiile dificile de muncă, vor beneficia în continuare de o pensionare mai rapidă. În schimb, alte categorii vor lucra „fără probleme” până la 65 de ani.
„E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională. (…) Sistemele vor fi discutate cu specialiștii din ministere. Fiecare an în condiții dificile ar trebui bonificat suplimentar, dar nu mă pot pronunța pe spețe de detaliu. Este nevoie de o perioadă tranzitorie pentru a nu avea șocuri în sistem, dar asta este direcția”, a precizat șeful Executivului.
„Principiul este cât se poate de clar: vârsta de pensionare de 48-52 de ani nu mai poate fi suportată”
Întrebat despre cazul militarilor care au luptat în teatre de operații, și anume dacă aceștia vor putea să beneficieze de o pensionare înainte de vârsta legală, premierul a precizat:
„Sistemele care vor fi create vor fi discutate cu specialiștii din aceste ministere și, în condiții normale, fiecare an care se face în practică în condiții dificile ar trebui să fie bonificat suplimentar. Dar nu pot să mă pronunț pe spețe de detaliu.
Dar principiul este cât se poate de clar: vârsta de pensionare de 48-52 de ani nu mai poate fi suportată. Pensia cât ultimul salariu nu mai poate fi suportată. În rest, celelalte lucruri trebuie reglate. E nevoie de o perioadă tranzitorie, în așa fel încât cei care au vârsta de pensionare să poată beneficia de actualele drepturi pentru a nu avea șocuri în sistem. Dar aceasta este direcția. Este o direcție care se bazează pe echitate, pe o economie care e pusă pe baze sănătoase și pe corectitudine și respect față de cetățeni”.
El a tras atenția că creșterea vârstei de pensionare are legătură și cu susținerea sistemului în sine, pentru că generațiile mai noi nu-i vor putea înlocui pe toți cei care ies din câmpul muncii:
„Dacă nu creștem pentru aceste categorii vârsta de pensionare, vom fi în situația în care în anii următori nu mai e cine să-i înlocuiască pe cei care vor ieși la pensie. Pentru că generațiile noastre de 350.000 – 400.000 de oameni nu pot fi înlocuite de generațiile care vin, de 150.000 – 200.000, 250.000 de oameni”.
Întrebat, de asemenea, la Digi24, dacă nu se teme că, până la implementarea acestor legi, va exista un exod masiv din aceste structuri, premierul a răspuns:
La fel ca în sistemul de justiție, unde a fost asigurată perioada de tranziție, mi se pare normal și de bun-simț ca și în aceste sisteme, pentru a nu avea plecări, pentru ca cei care doresc să beneficieze în continuare de drepturile din sistem, de eventualele bonificații suplimentare, să poată să facă acest lucru, e nevoie de o perioadă tranzitorie. Și, așa cum v-am spus, cei care îndeplinesc actualele condiții trebuie să poată beneficia de drepturile prevăzute de legea actuală, în așa fel încât să respectăm, pe de o parte, un principiu juridic, dar nici să nu avem probleme suplimentare legate de plecări masive din sistem”.
Despre cumulul pensiei cu salariul
Totodată, va fi reglementată și posibilitatea cumulării pensiei cu salariul pentru categoriile menționate.
„Avem proiectul pregătit și în zilele următoare îl veți vedea adoptat de Guvern. După modelul aplicat la magistrați, în condițiile în care un magistrat lucrează după ce s-a pensionat, nu mai poate beneficia integral de pensie, ci doar de 15% din valoarea pensiei. Dacă este valabil actualul sistem pentru magistrați, s-ar prezuma că este valabil și pentru celelalte categorii”, a explicat premierul.
Referindu-se la decizia CCR prin care a fost declarat constituțional proiectul de lege care reglementează sistemul de pensii ale magistraților, Bolojan a spus că Guvernul va continua dialogul cu Comisia Europeană astfel încât să nu fie pierduți cei 231 de milioane de euro, reținuți din granturile pe care România trebuia să le primească.
Chiar dacă România nu a respectat termenul de 28 noiembrie 2025 pentru reforma pensiilor speciale, Bolojan speră că fondurile pentru jalonul 215 din PNRR să nu fie pierdute.
Întrebat când am putea avea un răspuns clar de la Bruxelles, Bolojan a răspuns: „Acest lucru ar putea să se întâmple în două – trei săptămâni, după ce ar apărea legea în Monitorul Oficial. Estimez că pe finalul lunii februarie, începutul lunii martie…”
INTERVIURILE HotNews.ro