În România, primii vaccinați sunt medicii, în Suedia, bătrânii, în Indonezia, populația activă. Ar fi putut fi altfel și, mai ales, cu ce ne-ar fi ajutat diferența de abordare?

Țările din lume au abordări diferite în ceea ce privește începutul campaniei de vaccinare anti-COVID19, motiv pentru care au și apărut discuțiile, totul pe fondul nemulțumirii populației că procesul este totuși prea lent: de ce sunt vaccinați unii înaintea altora? Ca de obicei însă, problema cea mai grea nu este cum începi o astfel de campanie, ci cum o continui și, mai ales, cum o termini. Iar aici deocamdată nimeni nu a descoperit soluția perfectă.​

În timp ce în UE discuțiile se poartă zilele acestea dacă medicii și asistentele medicale ar trebui vaccinați înaintea vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile sau invers, o știre venită din Indonezia i-a făcut probabil pe mulți europeni să ridice o sprânceană. Această țară cu 270 de milioane de locuitori a decis să înceapă campania de vaccinare cu adulții sănătoși, cu vârsta între 18 și 59 de ani.

Cu alte cuvinte, indonezienii se grăbesc să atingă mult dorita imunitate de turmă în rândul forței de muncă active, cea care, de fapt, susține economia. O economie care în 2020 a intrat în recesiune pentru prima dată în ultimii 22 de ani.

În plus, spun autoritățile din Indonezia, vaccinul pe care-l folosesc, Sinovac Biotech din China, se bazează pe studii clinice făcute pe persoane cu vârsta între 18 și 59 de ani, deci „nu știm cum vor reacționa persoanele vârstnice”. Explicația din urmă pare mai degrabă menită să închidă gurile celor care s-ar grăbi să-i acuze pe indonezieni de lipsă de umanitate.

În orice caz însă, acest exemplu nu poate fi ignorat pentru că reprezintă (și el) un răspuns la o întrebare pe care unii oameni, inevitabil, și-au pus-o: dacă virusul se răspândește mai rapid printre cetățenii activi din societate, de ce să nu începem vaccinarea cu ei și nu cu vârstnicii care oricum stau mai mult în casă, deci sunt mai puțin expuși pericolului?

Dincolo însă de aceste exemple, să le zicem exotice (aici poate ar merita menționat și cazul Chinei care a început vaccinarea „experimentală” încă din vară, cu lucrătorii publici, pe vremea când vaccinurile chinezești nu trecuseră încă de toate fazele de testare), chiar și în țările mai apropiate de noi există diferențe substanțiale de abordare.

În Israel, într-un exercițiu de imagine care în UE ar fi fost de neînchipuit, primul om care și-a făcut vaccinul a fost chiar premierul țării. Benjamin Netanyahu a explicat însă că dorește să dea un exemplu, să fie un model și pentru ceilalți cetățeni ai țării care ar putea fi nehotărâți. Israelul a ajuns acum cea mai vaccinată anti-COVID19 țară din lume, raportat la numărul de locuitori.

Sigur că pentru Netanyahu vaccinarea este și un prilej de strâns capital electoral, în condițiile în care țara sa se pregătește pentru a patra rundă de alegeri anticipate în ultimii doi ani. Tot sigur este și că sondajele arată că 44% din israelieni vor oricum să se vaccineze, nu au nevoie de exemplul premierului, iar alții se mai gândesc. În orice caz, antivacciniștii sunt nesemnificativi în Israel.

Una peste alta însă, premierul Israelului nu a fost acuzat că s-a băgat în fața altora.

Acest lucru s-a întâmplat însă în Polonia, unde zilele acestea se derulează un adevărat scandal după ce un spital a vaccinat mai multe celebrități, printre care și politicieni, cu scopul de a-i transforma în „ambasadori ai vaccinării”. Asta în condițiile în care, în strategia aprobată de Guvern, primii care trebuie imunizați sunt medicii și personalul medical.

Cu alte cuvinte, polonezii nu prea au gustat povestea cu exemplul pe care trebuie să-l dea liderii de opinie, chiar dacă sondajele arată că 44% din populația țării nu vrea deloc să se vaccineze. Oare le-o fi schimbat percepția exemplul vedetelor care și-au făcut deja injecția? Nu știm, dar poate merita încercat.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, Comisia a dat niște recomandări clare la sfârșitul anului trecut referitoare la procesul de vaccinare. Ideea de bază ar fi ca primii pe listă să fie trecuți angajații din sistemul sanitar și cei din asistența socială, persoanele trecute de 60 de ani și cele vulnerabile din cauza bolilor suferite.

Chiar și așa abordările din Europa au diferit, de la țară la țară.

Criticați tot anul pentru că și-ar fi abandonat vârstnicii în ghearele virusului, prin strategia lor relaxată de combatere a pandemiei, suedezii au încercat acum să-și spele păcatele și au început campania de vaccinare cu persoanele din azilele de bătrâni și cu cele care primesc îngrijire la domiciliu, în special cu vârsta de peste 70 de ani. Personalul medical a trecut pe locul al doilea în topul priorităților din Suedia.

Germania s-a concentrat pe reducerea presiunii de pe secțiile de terapie intensivă și a dat prioritate persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Spania a dat prioritate, în mod egal, personalului medical și persoanelor vulnerabile, în timp ce francezii au început cu angajații din centrele de îngrijire, vârstnici și, apoi, personalul medical și cel de asistență socială.

Am mai putea da și exemplul Statelor Unite, unde CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a recomandat ca primii vaccinați să fie personalul medical și rezidenții din centrele de îngrijire pe termen lung (azile de bătrâni, de exemplu). Prima persoană vaccinată din SUA a fost o asistentă dintr-o secție de terapie intensivă de la un spital din Queens, New York.

Ce se poate observa din aceste exemple este faptul că există o legătură strânsă între vulnerabilitățile semnalate în timpul pandemiei de fiecare țară în parte și începutul campaniei de vaccinare. Practic, s-a început la nivel simbolic cu salvarea acelor categorii sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei.

„În ceea ce privește politica de sănătate publică, în România decizia de a începe vaccinarea cu personalul medical este normală”

Asistenta medicală Mihaela Anghel, prima persoană vaccinată anti-COVID în România. FOTO: RO-vaccinare

În România, prima categorie cu care s-a început vaccinarea a fost personalul medical. Practic, într-o țară în care s-a vorbit tot anul 2020 despre suferințele oamenilor din linia întâi în lupta cu pandemia, medicii și personalul medical au fost primii chemați să fie imunizați în fața bolii.

Pe site-ul oficial al campaniei de vaccinare se menționează că în prima etapă vor fi vaccinate „persoanele incluse în categoria lucrătorilor din domeniile sănătății și social- sistem public și privat”, iar în etapa a doua „populația cu grad de risc și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale.”

„În ceea ce privește politicile de sănătate, decizia de a începe vaccinarea cu personalul medical este normală. La noi, în prima jumătate a anului, coronavirusul a fost mai degrabă o infecție intraspitalicească, s-a răspândit în spitale în primul rând. În plus, România are o mare problemă și cu resursa medicală, care din păcate ne cam lipsește”, spune expertul în politici de sănătate publică Vlad Mixich.

Există totuși discuții în România dacă decizia statului a fost cea mai potrivită. De ce sunt vaccinați prioritar și angajații DSP-urilor în condițiile în care ei nu sunt „în linia întâi în lupta cu virusul?”

„Angajații din DSP-uri sunt expuși, trebuie să facă anchete în teren. Plus că în această perioadă în care este extrem de multă nevoie de acești oameni, dacă se îmbolnăvește chiar și unul atunci vei avea o mare problemă”, explică Vlad Mixich de ce era necesar ca și funcționarii din DSP-uri să intre printre primii la imunizare.

Între timp însă în România apar probleme la care nimeni nu s-a gândit până acum. Ce faci cu dozele rămase în centrele de vaccinare de la cadrele medicale care nu au vrut să se imunizeze?

Managerul spitalului de la Găești a propus să vaccineze orice doritor, argumentând că preferă această variantă decât să arunce dozele cu ser. Până la urmă nu ar fi nicio problemă în condițiile în care scopul final ar trebui să fie obținerea acelei imunități colective de 70% care ne-ar permite să declarăm încheiată pandemia.

Indiferent cu cine ar începe campania de vaccinare, mai important este însă cum o continui. Iar aici ajungem din nou la lipsa de încredere pe care o au oamenii în vaccinul anti-COVID19. Vlad Mixich este de părere însă că numărul celor care se opun hotărât vaccinului nu este atât de mare:

„Dacă te uiți pe studiile serioase, nu pe sondajele făcute de casele de sondare care au greșit de atâtea ori la alegeri, vei vedea că antivacciniștii nu reprezintă mai mult 10% din populație. Foarte mulți sunt însă cei nehotărăți, cei care evită, spun că așteaptă să se vaccineze alții înainte. Este normal să existe mulți nehotărâți, fiecare se teme de lucruri noi și pe care nu le înțelege”, spune expertul în sănătate publică.

Or, din acest punct de vedere, campania de vaccinare din România ar putea fi ajutată cu unele exemple. Chiar dacă asta ar înseamnă ca niște vedete să sară peste rând?

„Cu nehotărâții trebuie să comunici rațional și cu argumente. Pe palierul comunicării, cred că ar fi util să se vaccineze la televizor și Arafat și Câțu, plus alte vedete din domenii diferite, nu numai politicieni. Când mă refer la politicieni mă gândesc la persoane cunoscute, nu să vaccinezi toți parlamentarii, ce s-a întâmplat în primăvară cu testarea lor prioritară a fost un derapaj. Cred că ar ajuta să fie pe lângă medici și 100 de vaccinați ca exemple pentru alții”, mai spune Vlad Mixich.

Întrebările vor continua toată această perioadă, pentru că nimeni nu știe în acest moment ce se va întâmpla și, mai ales, când vom obține acea imunitate colectivă pe care ne-o dorim. Nici măcar statele care bat acum recordurile la imunizat-viteză nu sunt sigure cum și când vor învinge virusul. Pentru că în materie de răspândire a unei epidemii, anul 2020 ne-a învățat că nici matematica nu poate da un răspuns exact.