Cu diploma pe perete și cu volanul în mână: generația care muncește în alt domeniu decât cel în care a studiat

România e una din țările în care nepotrivirea jobului cu domeniul în care angajații s-au pregătit e încă ridicată.

Puțin peste jumătate dintre tinerii cu studii medii sau superioare lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit. Restul – aproape unul din doi – fac compromisuri, reconversii sau alegeri forțate de piață, arată datele publicate de Eurostat.

Andrei, un tânăr de 26 de ani din mediul rural, cu care a discutat HotNews, ilustrează perfect statisticile prezentate de cercetarea biroului de statistică al UE. 

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Provenit dintr-o familie cu venituri modeste din județul Teleorman, Andrei a abandonat liceul în clasa a XI-a, după ce tatăl său a suferit un accident de muncă și familia s-a confruntat cu dificultăți financiare severe.

„Am vrut să continui, dar nu mai aveam bani nici pentru rechizite, nici pentru transport până la liceu. Trebuia să aleg între a merge la școală sau a ajuta familia să supraviețuiască”, povestește el.

Abandonul educației formale e o mare provocare pentru sistemul educațional

 Andrei a găsit rapid un loc de muncă pe șantier, dar după câțiva ani și-a dat seama că fără studii nu poate avansa profesional. Acum lucrează ca muncitor necalificat, simțindu-se „prins într-o capcană” – are nevoie de venituri constante pentru a susține familia, dar lipsa diplomei de bacalaureat îi blochează accesul la joburi mai bine plătite sau la programe de recalificare profesională.

În total avem zeci de mii de „Andrei”. Sunt peste 63.000 de români cu vârste între 15 și 34 de ani care au declarat că au abandonat cel puțin un program de educație formală, potrivit cercetării publicate de INS. Majoritatea acestora (56,5%) sunt bărbați, iar 65,3% provin din mediul rural, notează autorii cercetării. 

Renunțarea la studii nu are loc doar în ciclul primar, gimnazial, ci și în cel universitar.

Cel mai ridicat nivel al abandonului facultății are loc în primul an, arată un studiu făcut pe 5 cohorte de studenți, studiu realizat de 4 români (Claudiu Herțeliu, Cezar Hâj, Andrei Pârvan și Daniela Alexe-Coteț) și publicat la editura Springer.

”Studenții care provin din alte localități decât cea în care e situată universitatea sunt mai motivați și nu abandonează (probabil pentru că altfel nu prind loc în cămin și/ sau un job suficient de bun care să le permită să rămână ulterior în acel oraș). Pentru cei care locuiesc în același oraș, probabil confortul casei părintești îi face mai puțin motivați. De asemenea am constatat că programe de studiu precum: medicina, militare sau teologice au înregistrat rate ale abandonului cu mult mai mici (uneori 3-5%) comparativ cu majoritatea celorlalte programe, unde nivelul de abandon a fost mai mare – sau apropiat – de 40%)”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Claudiu Herțeliu, decanul Facultății de Cibernetică din Academia de Studii Economice (ASE).

Datele Eurostat (setul „Persons by match between field of education and current/last main job”, actualizat în ianuarie 2026) arată că între 15–34 de ani, rata de potrivire între domeniul studiilor și locul de muncă este de 54,7% pentru totalul studiilor nivel ISCED 3–8.

• ISCED 3–8 sunt codurile pentru nivelurile de educație de la liceu în sus, în clasificarea internațională UNESCO:
• ISCED 3 – învățământ liceal (upper secondary): clasele IX–XII/XIII, toate tipurile de liceu.
• ISCED 4 – învățământ postliceal (post-secondary non-tertiary): școli postliceale, terțiar nonuniversitar.
• ISCED 5 – învățământ superior de scurtă durată: colegii/universitar scurt, programe terțiare scurte.
• ISCED 6 – licență sau nivel echivalent: programe universitare de bază (3–4 ani, Bologna).
• ISCED 7 – master sau nivel echivalent: programe postuniversitare de aprofundare.
• ISCED 8 – doctorat sau nivel echivalent: programe de cercetare avansată, cel mai înalt nivel de studii.

Criteriul utilizat de Eurostat este reprezentat de congruența competențelor dobândite prin educație cu cele privind competențele necesare pentru postul ocupat. 

Nepotrivirea competențelor în funcție de domeniul de educație poate fi relevantă pentru analiza pieței muncii, deoarece persoanele „nepotrivite” sunt nu de puține ori frustrate pentru că și-au irosit ani din viață ceva ce nu le aduce plusvaloare, iar pentru un angajator poate însemna costuri mai mari legate de calificarea angajatului ne-pregătit pentru postul ocupat și un randamen mai scăzut al celui ”nepotrivit”.

Eurostat analizează și datele detaliate pentru diferite domenii: Educație, Sănătate, Agricultură ș.a.

Marea ruptură: liceu vs. facultate

Pentru tinerii cu studii medii (ISCED 3–4), doar 44,7% lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit.

Pentru cei cu studii superioare (ISCED 5–8), potrivirea urcă la 80,4%.

Această diferență de aproape 36 de puncte procentuale spune o poveste simplă: diploma universitară crește mult șansa de a lucra în domeniu, în timp ce învățământul mediu produce o integrare mult mai fragilă în piața muncii.

Campionii potrivirii

Sănătate
Total: 92,0%
Studii medii: 89,7%
Studii superioare: 94,9%

În sănătate, aproape toți tinerii lucrează în domeniu. Este cea mai mare rată de potrivire din economie. Explicația e structurală: sistem reglementat, profesii licențiate, traseu profesional clar.

Information and Communication Technologies
Total: 78,8%
Studii medii: 38,6%
Studii superioare: 94,4%

IT-ul arată o polarizare interesantă: pentru absolvenții de facultate, aproape toți lucrează în domeniu. Pentru cei cu studii medii, potrivirea este sub 40%.

Semnalul e clar: în tehnologie, diploma universitară contează decisiv.

Unde diploma „nu prinde” piața: Științe naturale, matematică, artă și umanitare

Științe naturale, matematică
Total: 31,5%
Studii medii: 25,3%
Studii superioare: 58,7%

Este una dintre cele mai slabe potriviri din economie. Mulți absolvenți de științe ajung în alte domenii – frecvent în business sau IT.

Artă și studii umaniste
Total: 38,9%
Studii medii: 17,2%
Studii superioare: 88,6%

Aici apare cea mai mare fractură internă: Dacă ai doar studii medii: șansele de a lucra în domeniu sunt foarte mici. Dar dacă ai facultate, potrivirea urcă spectaculos, arată datele Eurostat.

Concluzia: în domeniile umaniste, nivelul studiilor schimbă destinul profesional.

Business și dreptul
Total: 71,2%
Studii medii: 63,7%
Studii superioare: 74,9%

Este unul dintre domeniile cele mai stabile. Explicația este simplă: competențele economice și juridice sunt transferabile în multe industrii.

Ingineria – mai bună decât pare
Total: 51,9%
Studii medii: 46,9%
Studii superioare: 85,0%

Pentru inginerii cu studii superioare (ceilalți sunt mai degrabă tehnicieni) integrarea este solidă. Problema apare la nivel mediu, unde tranziția către alte ocupații este frecventă.

Educație și piața muncii: o nepotrivire persistentă

Doar 40% dintre tinerii șomeri consideră că nivelul lor de educație se potrivește cu cerințele ultimului loc de muncă. Aproape jumătate (49,8%) recunosc că domeniul urmat nu avea nicio legătură cu activitatea profesională.

Nepotrivirea nu afectează doar șomerii. În ansamblu, tinerii din mediul rural se simt mai des supracalificați (12,7%) sau subcalificați (7%) pentru locurile disponibile. În schimb, în orașe, 79% spun că nivelul lor de educație este adecvat postului, arată o cercetare a INS..

Cei mai vulnerabili: tinerii din rural și lucrătorii din agricultură

În agricultură – unde lucrează peste 10% dintre tinerii activi – discrepanțele sunt și mai evidente. Aproape un sfert dintre lucrătorii tineri din agricultură nu știu dacă studiile lor se potrivesc cerințelor jobului, iar 16,7% se consideră supracalificați. Aceleași sectoare înregistrează și cel mai mare procent al celor care cred că au competențe inferioare postului (15,7%).

„România are o generație de tineri care intră pe piața muncii cu un bagaj educațional fragmentat și cu un nivel redus de orientare profesională”, avertizează specialiștii în piața muncii.