INTERVIU Virusul cu cea mai mare rată de spitalizare la copii poate să provoace complicații grave și la adulți: „A luat locul gripei”

Infecția cu virusul sincițial respirator (VSR) este cea mai frecventă dintre formele grave de răceală ale copilului mic și poate evolua către bronșiolită sau pneumonie. Mai contagios decât COVID-19, virusul este responsabil, în această perioadă, de mai multe îmbolnăviri ale adulților decât gripa. HotNews a vorbit cu doi cunoscuți medici din București despre pericolul pe care îl reprezintă VSR. 

• Virusul sincițial respirator „a luat locul gripei în această perioadă”, spune dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”. În timp ce sezonul gripal este pe final, numărul de îmbolnăviri cu virusul sincițial respirator rămâne ridicat, atât la copii, cât și la adulți: „Nu are o componentă atât de strict sezonieră precum gripa.”
• Dintre infecțiile virale ale copilului mic, virusul sincițial respirator are „cea mai mare rată de spitalizare, cea mai ridicată rată de complicații și, din păcate, poate duce inclusiv la deces”, explică dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului. Însă nu doar copiii sunt afectați. 

Vorbim despre un virus care „afectează vârstele extreme”, potrivit medicului infecționist Adrian Marinescu: persoanele în vârstă sau adulții cu afecțiuni cronice și imunitate scăzută pot fi la fel de afectați precum copiii, putându-se ajunge, în unele cazuri, la complicații grave sau chiar deces. 

„Ca severitate, are același potențial precum gripa, în cazul pacienților adulți”, completează dr. Mihai Craiu.

Pentru această infecție nu există un tratament specific, potrivit managerului Institutului „Matei Balș”: medicii tratează simptomele și eventualele complicații, dar nu există un tratament țintit pentru virus. 

În ceea ce privește prevenția, există vaccin, dar el nu este compensat în România, spre deosebire de alte țări. 

Un virus care „nu a intrat în atenția publicului”

În România, nicio instituție nu centralizează numărul de cazuri de infecție cu virus sincițial respirator, așa cum se întâmplă cu îmbolnăvirile de gripă.

„Până acum, acest virus nu a intrat în atenția publicului și a presei în România, pentru că multă vreme nu l-am căutat, nu am testat pentru el. Pacienții erau etichetați cu bronhopneumonie, intubați și ventilați. Unii mergeau mai bine, alții nu și pierdeau lupta. Dar fără să se știe cine este «musafirul nedorit» care a atacat căile aeriene inferioare”, explică dr. Mihai Craiu. 

El adaugă că testarea pentru VSR, o raritate înaintea pandemiei, este acum mult mai accesibilă. 

Afectează vârstele extreme

În cazul copiilor mai mici de un an, infecția cu virusul sincițial respirator reprezintă principala cauză de spitalizare atât în România, cât și în lume, arată medicul pediatru Mihai Craiu, în dialogul cu HotNews. 

Dar și în cazul adulților, în această perioadă, ca număr de îmbolnăviri, „virusurile gripale sunt înlocuite, într-o mare măsură, de virusul sincițial respirator. Sunt mai multe cazuri decât cele de gripă. Este un trend ascendent”, explică dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, pentru publicul HotNews. 

Acest lucru se datorează faptului că acest virus „nu are o componentă atât de strict sezonieră precum gripa. Ține și de sezon, dar într-o mai mică măsură decât la gripă”, adaugă medicul infecționist.

În luna aprilie spre exemplu, cazurile de gripă sunt un lucru excepțional, dar nu și cele de virus sincițial respirator, mai spune Adrian Marinescu.

Iar în acest moment „avem îmbolnăviri. Nu aș spune că este o explozie, dar sunt cazuri pe care le avem zilnic: bunici sau adulți cu afecțiuni cronice.”

Majoritatea pacienților au forme ușoare de boală, dar au existat și persoane care au suferit complicații și au avut nevoie de internare în Terapie Intensivă, chiar dacă aceste cazuri sunt rare, mai spune medicul. 

Nu există un tratament specific pentru infecția cu acest virus: „Intervenția trebuie să se facă în raport cu simptomele, pe de o parte, dar și cu complicațiile ulterioare. Dacă avem un pacient cu complicații mari, se intervine la nivelul acelor complicații: se poate ajunge, spre exemplu, la insuficiență renală, la modificări de organ.”

Testarea pentru VSR, de la „lux” la rezultate rapide

În urmă cu doar câțiva ani, diagnosticul de infecție cu virus sincițial respirator (VSR) era un „lux” rezervat doar spitalelor mari, în general spitalelor universitare. 

Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului, unde lucrează dr. Mihai Craiu, a fost primul spital din România care a făcut teste pentru VSR, încă din anul 2009, spune acesta: „A fost premiul meu la un congres mondial de boli infecțioase pediatrice care a avut loc la Varșovia. Am primit un set întreg de kituri de testare, pe care le-am folosit cam jumătate de an.”

În prezent însă, datorită unei „moșteniri neașteptate” lăsate de pandemie, diagnosticarea cu acest virus este posibilă în cel mult 10 minute. 

„Inițial, infecția cu virusul sincițial respirator era diagnosticată aproape exclusiv prin teste virusologice elaborate, celebrele teste PCR. Existau niște casete de detecție pentru mai multe virusuri, numite casete multiplex. Costa între 100 și 200 de euro un singur test, fără să mai punem la socoteală și faptul că erau disponibile doar în spitale universitare sau în zone unde se făcea cercetare științifică. Spre exemplu, medicii de familie nu aveau acces la aceste teste”, explică dr. Mihai Craiu. 

În anii pandemiei, s-au dezvoltat foarte mult testele antigenice rapide, iar tot mai multe spitale și cabinete medicale au acces la ele. „Acum, în mai puțin de 10 minute, avem diagnosticul. Este exact ca testul rapid de gripă, care se cumpără din farmacie.”

Datorită extinderii testării, dr. Mihai Craiu spune că „în acest moment, știm că virusul sincițial respirator nu numai că nu afectează doar copiii mici, că afectează toate vârstele. Dar afectează la fel de sever ca și pe cei mici, cu vârstă până în 2 ani, și pe bunicii lor, deci seniorii.”

Simptomele. „Nu e o răceală simplă”

Infecția cu virusul sincițial respirator este cea mai frecventă dintre formele grave de răceală ale copilului mic și poate evolua către bronșiolită sau pneumonie. 

„Nu e o răceală simplă, doar cu nas care curge. De mare impact sunt filmulețele cu copii cu sindrom funcțional respirator”, spune dr. Mihai Craiu.

Medicii de la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului îi testează pentru VSR pe toți micuții care ajung aici cu simptome de bronșiolită – infecție a căilor aeriene inferioare. 

Dar care sunt semnele care ar trebui să le atragă atenția părinților că este momentul să meargă cu cel mic la spital? 

„Răspunsul este foarte simplu: se numește detresă respiratorie sau sindrom funcțional respirator. Respirația dificilă, greoaie a copilului”, explică dr. Mihai Craiu. 

„Părintele nu trebuie să se sperie de un pic de temperatură și de tuse. În cazul febrei, încercăm să îl hidratăm mai bine, să scădem febra, să dăm antitermice.”

„Dar dacă observăm că apare respirația șuierătoare, dificilă, cu mișcări ale capului pe spate ca un piston și bătăi de aripioare nazale – copilul pare că miroase ceva, o floare sau un parfum, și deschide aripioarele nazale – iar burta pare că funcționează și ea ca un piston – pieptul este ridicat, iar copilul respiră aproape exclusiv cu burta – atunci trebuie mers la spital”, este sfatul medicului pediatru. 

În acel moment, „cel mic nu poate fi tratat acasă, nici cu sirop de pătlagină, nici cu miere, nici cu antibiotice. Copilul are nevoie de monitorizare, oxigen și eventual ventilație non-invazivă, dacă nu chiar mai mult.”

Mai contagios decât COVID-19

În pandemie, amintește Mihai Craiu, s-a vorbit adesea despre numărul de persoane cărora le putea transmite boala o persoană infectată cu virusul SARS-CoV-2.

Un bolnav de COVID-19 putea să infecteze alte 2 – 3 persoane.

La rujeolă, spre exemplu, contagiozitatea este mult mai mare: virusul se transmite la alte aproximativ 16 – 20 de persoane, explică dr. Craiu.

Virusul sincițial respirator are o contagiozitate mai mare decât SARS-CoV-2, dar mai mică decât rujeola: în funcție de sezon, o persoană infectată îl poate transmite altor 4 – 5 persoane. 

„Dacă ducem la creșă un copil căruia îi curge nasul, care tușește un pic, dacă are infecție cu VSR, o va transmite altor 4-5 copii. Uneori, se ajunge și la insuficiență respiratorie”, arată Mihai Craiu.

Din acest motiv, copiii mici aflați în faza inițială a bolii, care este cea mai contagioasă, nu ar trebui să fie duși în colectivitate: „Chiar înainte de declanșarea respirației șuierătoare și a sindromului funcțional respirator, copilul este foarte contagios.”

Virusul sincițial respirator nu este doar mai contagios decât COVID-19, ci și mai periculos pentru copii, mai spune medicul pediatru: „În general, cazurile de VSR la copilul mic sunt mai grave decât maladia COVID. Sunt mult mai mulți copii care au nevoie de oxigen, care au nevoie de ventilator și care au dezvoltat complicații amenințătoare de viață decât în cazul COVID-19.”

„Și da, se poate și muri. Nu-mi place să spun chestia asta”, adaugă dr. Mihai Craiu. 

Nu se cunoaște numărul de îmbolnăviri

În România, numărul de îmbolnăviri cu virusul sincițial respirator nu este centralizat distinct, precum cel al cazurilor de gripă. Institutul Național de Sănătate Publică publică doar date săptămânale privind numărul total al infecțiilor acute ale căilor respiratorii și al îmbolnăvirilor de gripă. 

La Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului, „noi avem un compartiment de urgență realmente performant pentru un spital mic”, spune medicul Mihai Craiu. Aici, „rulăm între 45 și 55 de mii de prezentări urgente pe an.”

Dintre acestea, spune doctorul, 4 – 5 mii sunt bronșiolite. „De regulă, o zecime dintre prezentări sunt asociate virusurilor respiratorii. Iar dacă ne uităm cine le produce, una dintre cele mai frecvente cauze post pandemie este virusul sincițial respirator.”

„Din fericire, anul acesta nu am avut niciun deces prin boli respiratorii. Dar au fost copii care au avut nevoie de ventilație”,  adaugă el.

Există vaccin, dar în România nu este compensat

Există vaccin ce previne infectarea cu virusul sincițial respirator, însă el nu este compensat în România. Prețul vaccinului în farmacii este de aproape 2.000 de lei. 

Vaccinul împotriva virusului sincițial respirator poate fi administrat femeilor însărcinate, pentru protecția nou-născuților, și adulților cu vârsta peste 60 de ani.

La fel ca vaccinurile împotriva SARS-CoV-2, vaccinul este disponibil atât în formă „convențională”, cât și pe bază de ARN mesager, explică dr. Mihai Craiu. 

În țările unde vaccinul este compensat – Spania, Italia, Marea Britanie ­– numărul de cazuri este mai mic. În România și în alte țări, unde vaccinul este disponibil doar contra cost, numărul de cazuri a scăzut în pandemie, în urma măsurilor de izolare. Dar a continuat să crească în anii de după, mai spune medicul pediatru. 

Mihai Craiu consideră că, în ceea ce privește prevenția pentru virusul sincițial respirator, „ar trebui să ne focalizăm pe cele două brațe ale lui U – copiii foarte mici și vârsta a treia”.

Dacă în cazul copiilor, mamele ar trebui să se vaccineze în timpul sarcinii pentru a le oferi imunitate, și bunicii acestor copii, care „preiau mult din îngrijirea celor mici și, astfel, ajung să intre în contact cu virusul”, suferă uneori „niște complicații venite pe un teren fragil, fie de vârstă, fie de boli asociate”. 

Din acest motiv, Mihai Craiu și-ar dori ca, în România, vaccinul să fie compensat pentru cele mai expuse categorii.

„Ar trebui făcute niște reglementări. Pentru că infecția cu virusul sincițial respirator, realmente, este una dintre bolile care costă mulți bani ca îngrijire și care produce complicații la fel de severe precum gripa. Nu la fel de frecvent ca gripa – spre deosebire de copii, la adulți infecția cu VSR e mai rară. Dar, ca severitate, are același potențial precum gripa.”