Evoluția economiei românești în 2026 va depinde decisiv de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu, au declarat, miercuri, specialiștii Coface România, într-o conferință privind insolvențele din România, potrivit Agerpres. Potrivit acestora, în contextul unui nou șoc energetic, alimentat de tensiunile din Iran, creșterea economică a României riscă să rămână sub 1%, iar presiunile inflaționiste să se intensifice, într-un moment în care economia este deja vulnerabilă.
Specialiștii Coface România estimează că dinamica PIB din 2026 va fi modestă și comparabilă cu evoluțiile slabe din a doua parte a anului 2025.
„Nu mă aștept la creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026. Practic, cred că vom fi undeva sub 1%”, a declarat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department.
Scenarii economice: „pișcătura de țânțar” sau cronicizare
România trebuie să gândească în termeni de scenarii, nu de prognoze fixe. Bugetul construit de Guvern, cu o creștere economică de 1% și un deficit fiscal de circa 6% din PIB, a fost realizat înainte de escaladarea recentă a conflictului, susține Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface. „Este rezonabil să credem că aceste ipoteze se vor schimba în următoarele luni”, a explicat el.
„Adevărul este că această arhitectură bugetară a fost construită înainte de weekendul trecut și este rezonabil să credem că în realitate lucrurile se vor schimba în următoarele 10 luni și se vor schimba pentru că este rezonabil să credem că în măsura în care acest conflict este de durată, Doamne ferește”, a spus Nichișou.
Nichișoiu a invocat un studiu al Băncii Centrale Europene, potrivit căruia o creștere de 10% a costului energiei generează o majorare directă a inflației cu 0,3 puncte procentuale și una indirectă de încă 0,2 puncte procentuale, concomitent cu o scădere a PIB de aproximativ 0,1 puncte procentuale. Însă, evoluțiile recente depășesc acest prag: prețul petrolului a sărit de la 60 la peste 80 de dolari pe baril, iar gazele naturale tranzacționate pe piața europeană TTF aproape s-au dublat, de la 30–35 euro/MWh la circa 60 euro/MWh.
„Dacă durata acestui conflict este de 4 – 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pișcătură, poate, de țânțar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material”, a explicat Nichișoiu.
Industria reprezintă aproximativ 17% din PIB-ul României, iar consumul privat era deja afectat de o cerere slabă la finalul lui 2025.
Inflație ridicată și presiuni asupra politicii monetare
Economiștii atrag atenția că șocul energetic lovește România într-un moment extrem de sensibil. „Suntem țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, aproape de două cifre. Speram, pe baza modelărilor de la Banca Națională a României, să închidem anul cu o inflație de circa 4,3%. Este foarte puțin probabil să mai respectăm aceste proiecții dacă conflictul se prelungește”, a explicat Nichișoiu.
Înainte de escaladarea tensiunilor, prognoza Coface pentru România indica o creștere economică de 1% în 2026, în linie cu estimările guvernamentale. Acum însă, specialiștii vorbesc despre necesitatea unui cadru de „multiscenarii”, în care geopolitica devine principalul factor de risc.
Piețe financiare în alertă: burse în scădere, dobânzi în creștere
Impactul conflictului este deja vizibil pe piețele financiare, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. „Creșterea puternică a prețului gazului metan a speriat piețele europene. Bursele au scăzut, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, pe fondul aversiunii față de risc”, a declarat acesta pentru AGERPRES.
Potrivit lui Codirlașu, dacă volatilitatea se menține doar una-două săptămâni, efectele pot fi limitate. „Dacă însă conflictul durează peste o lună, impactul devine sever: stocurile se epuizează, sunt refăcute la prețuri mai mari, iar acest lucru se traduce prin inflație mai ridicată și o încetinire clară a creșterii economice.”
Deja efectele se văd. Băncile nu au participat marți la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitațiilor de luni, când Ministerul Finanțelor a împrumutat 994 milioane de lei, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României.
De asemenea, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,94% pe an, de la 5,76% pe an în ședința precedentă.