Cele 7 zile care vor decide dacă va veni stagflația sau recesiunea globală
Economia globală se află într-un moment critic, deoarece războiul cu Iranul amenință să declanșeze un nou șoc energetic cu efecte de domino asupra creșterii economice, inflației și piețelor, scrie Matt Gertken, strateg geopolitic șef la BCA Research, într-un articol din MarketWatch.
Zilele următoare ale conflictului ar putea determina cursul economiei globale, susține el, adăugând că dacă criza din Golful Persic se va escalada și va duce la o perturbare prelungită a fluxurilor energetice, atunci dilema fundamentală pentru economia globală va fi clară: stagflație sau recesiune globală.
El estimează că probabilitatea unei escaladări suplimentare și de perturbări prelungite ale pieței petrolului este de aproximativ 70%.
Strâmtoarea Ormuz constituie cel mai important „blocaj” energetic al economiei globale, deoarece aproximativ o cincime din toate încărcăturile maritime de petrol și GNL trec prin ea.
Petrolul și „spectrul” crizelor petroliere
Experiența arată că șocurile majore ale prețurilor petrolului coincid adesea cu recesiunile economice.
Din punct de vedere istoric, dublarea prețului petrolului a fost adesea asociată cu o recesiune globală. La prețurile actuale, aceasta se traduce la niveluri de aproximativ 120 – 140 de dolari pe baril, niveluri de care piața s-a apropiat deja săptămâna aceasta.
Dacă șocul se dovedește a fi temporar, economiile ar putea absorbi lovitura. Dar dacă acesta este prelungit, atunci creșterea costurilor energiei se va transmite în întregul sistem economic: de la transport și industrie până la alimente și îngrășăminte.
Avertismentul lui Stiglitz privind o „furtună economică”
Și mai îngrijorat este economistul laureat al Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, care avertizează că acest conflict ar putea declanșa o secvență periculoasă de evoluții în economia globală.
Într-un interviu acordat podcastului Monetary Matters, Stiglitz a subliniat că războiul ar putea aduce „cei patru călăreți ai apocalipsei economice”: prețuri mai mari la petrol, alimente mai scumpe, o încetinire economică și haos geopolitic.
După cum observă el, petrolul a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar benzina a crescut semnificativ în SUA într-o săptămână. În același timp, perturbările transporturilor și ale îngrășămintelor duc la creșterea costurilor alimentelor, în timp ce activitatea economică dă deja semne de oboseală.
Conform lui Stiglitz, rezultatul ar putea fi un nou episod de stagflație, adică o combinație de inflație ridicată și creștere economică scăzută, amintind de crizele petroliere din anii 1970.
Scenarii pentru economia globală
Economiștii de la Capital Economics consideră că amploarea pagubelor economice va depinde în principal de durata și intensitatea șocului energetic.
În scenariul de bază, dacă criza se dezescaladează relativ rapid, petrolul ar putea rămâne peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată. În acest caz, economia globală ar avea de suferit, dar probabil ar evita recesiunea.
Într-un scenariu mai negativ, dacă conflictul se prelungește și prețurile se îndreaptă spre 130 de dolari pe baril, zona euro ar putea intra în recesiune, în timp ce economia SUA ar încetini semnificativ.
Rezultatul ar fi un mediu deosebit de dificil pentru băncile centrale:
inflație mai mare din cauza energiei, creștere mai mică și presiune asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni.
Cine câștigă și cine pierde?
Criza energetică nu afectează toate economiile în același mod.
Marii exportatori de energie, precum Norvegia, Canada sau Rusia, pot beneficia de prețuri mai mari. În schimb, economiile mari care depind de importurile de energie – în special cele din Europa și Asia – se confruntă cu cel mai mare risc de șoc inflaționist.
Statele Unite se află într-o poziție intermediară. Datorită producției de petrol de șist, au devenit un exportator net de energie, ceea ce le face mai puțin vulnerabile decât în trecut, deși consumatorii sunt încă afectați de prețurile mai mari la combustibili.
O nouă eră a insecurității energetice
Chiar dacă criza se va dezescalada, mulți analiști cred că lumea intră într-o nouă perioadă de instabilitate energetică. Atacurile asupra navelor, minelor maritime și dronelor low-cost arată că piața energetică globală poate fi acum mult mai ușor perturbată de tensiunile geopolitice.
Întrebarea acum nu este doar cum se va termina războiul, ci cât de profund va afecta economia globală. Dacă perturbarea energetică se dovedește temporară, economiile vor absorbi probabil șocul. Dar dacă criza din Golf se prelungește, costurile energiei, presiunile inflaționiste și încetinirea creșterii ar putea crea un mediu economic mult mai dificil pentru guverne, piețe și bănci centrale.