TREI ÎNTREBĂRI. Privind în globul de cristal

NOTA Editor: Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat.

Alexandru Toma Patrascu Foto: Arhiva personala

Cele trei întrebari sunt: 1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020? 3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță?

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?

În urmă cu două săptămîni, în după-masa zilei de 9 decembrie (1), o rachetă de test lansată de SpaceX s-a ridicat la o înălțime de peste 12 km, apoi a planat spre sol, și-a repornit motoarele cînd a ajuns la cîteva sute de metri de pămînt și a aterizat.

A aterizat și a explodat, de fapt, iar mass media din Australia și pînă în România a anunțat cu titluri mari „explozia spectaculoasă” și „eșecul zborului”. Și cam asta a fost tot.

Oricît de impresionantă ar părea explozia finală, ea este complet irelevantă. Ce contează este că zborul a decurs impecabil și că racheta a demonstrat o serie de capacități remarcabile, precum revenirea planată. Poate și mai important, testul a validat conceptul revoluționar de proiectare promovat de Elon Musk.

Ca să înțelegem importanța noii rachete, numită Starship, e nevoie să facem o scurtă călătorie înapoi în timp, în urmă cu 5-600 de ani. Ce trecem, de obicei, cu vederea este că epoca marilor descoperiri geografice nu a fost rezultatul unei întîmplări fericite sau expresia voinței unui personaj providențial. Departe de a fi un accident, descoperirea Americii s-a petrecut ca urmare a progresului tehnic. Columb și-a căpătat statutul eroic pentru că a putut să plece în celebra călătorie. Dacă s-ar fi născut cu doar 50 de ani mai devreme, expediția i-ar fi fost imposibilă.

Navigația pe mare datează cel puțin din neolitic, dacă nu și de mai devreme, iar existența multor imperii – precum cel roman -, a depins de comunicațiile maritime. Dar marinarii nu se îndepărtau prea mult de coastă, căci navele disponibile nu erau capabile să înfrunte condițiile din largul oceanului.

La mijlocul secolui XV portughezii inventează caravela, prima navă din istorie capabilă de călătorii oceanice, iar din acel moment europenii devin stăpînii lumii. În comparație cu rachetele de pînă acum, Starship este ca o caravelă față de vechile galere, coguri sau ulci ale Evului Mediu. Este pur și simplu dintr-o altă clasă.

Starship, împreună cu lansatorul Super Heavy, ne vor permite să „ne îndepărtăm de țărm”, deschizîndu-ne accesul către întregul sistem solar. Iar asta se va întîmpla nu peste 100 sau peste 50 de ani, ci în următorul deceniu. Primul zbor orbital al Starship va fi probabil anul viitor, iar booster-ul va intra și el în teste în 2-3 ani.

Întregul ansamblu va fi semnificativ mai puternic decît SLS, uriașa rachetă pe care NASA încearcă – fără prea mare succes – să o construiască de un deceniu, va costa doar o fracțiune infimă din bugetul alocat acestui competitor și, cel mai important, va fi reutilizabil. Mai mult, arhitectur îi permite realimentarea în spațiu, mărindu-i enorm raza de acțiune.

Starship va fi în curînd prima navă interplanetară. În toată această poveste presa din întreaga lume n-a văzut decît o „explozie spectaculoasă”. Dar așa se întîmplă cînd privești evenimentele prea de aproape; probabil că și pe vremea prințului Henric Navigatorul, sub a cărui conducere s-au construit primele caravele, puțini și-au imaginat unde se va ajunge în doar cîteva decenii.

Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

Am discutat mai sus despre Starship și despre transformarea omenirii într-o civilizație multiplanetară.

Dar de ce să facem acest pas? Simplu: ne va obliga presiunea demografică provocată de creșterea semnificativă a duratei medii de viață.

În ultimii 100-150 de ani, speranța de viață la naștere a crescut deja de două ori sau chiar mai mult. Întîi în Europa, apoi în întreaga lume, progresul în medicină (vaccinuri, antibiotice etc.) și în agricultură (folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, iar mai nou, tehnicile de inginerie genetică) au condus la o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai fericită. Dar lucrurile nu se vor opri aici, iar următoarele decenii vor aduce creșteri spectaculoase în durata de viață.

Cercetările au demarat de mult și vizează o gamă foarte largă de abordări. De exemplu, un studiu (2) publicat în 2019 demonstrează posibilitatea extinderii de 5 ori a duratei de viață a unor organisme simple! Cercetătorii au lucrat cu celebrii viermi Caenorhabditis elegans, căci mecanismele genetice implicate sînt foarte apropiate de cele ale organismelor mult mai complexe. Totuși, deși extrem de promițătoare, aceste direcții de investigație vor mai avea nevoie de multe decenii pentru a da roade.

Dar există și alte căi care promit rezultate mult mai rapide.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

TREI ÎNTREBĂRI. Privind în globul de cristal

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”