Mulți români merg la clinici private din cauză că nu știu la ce servicii medicale au acces gratuit
Mulți dintre români caută alternative în sistemul privat de sănătate din cauză că nu știu la ce servicii medicale au acces gratuit sau decontat parțial în sistemul public, arată „Studiul general referitor la prevenție în sănătate în România”, lansat recent de Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.
Percepția respondenților la acest studiu despre costul serviciilor medicale și condițiile de acces la ele este una „fragmentată, confuză și imprecisă”, bazată mai mult pe experiențe personale sau „din auzite”, decât pe o informare clară.
Din acest motiv, cei mai mulți dintre ei nu știu clar ce este decontat și în ce condiții pot accesa servicii decontate (parțial sau integral) cu excepția serviciilor oncologice, menționate spontan și percepute unanim ca fiind decontate integral.
Caută alternative la privat
„Există o lipsă de transparență și de predictibilitate în privința serviciilor medicale decontate și a condițiilor de acces”, este una dintre concluziile studiului.
De aceea, mulți dintre respondenți caută alternative în sistemul privat din cauză că nu știu la ce servcii medicale au acces gratuit sau parțial decontat.
Constrângerile de timp/ resurse și vulnerabilități ale sistemului medical (timp de așteptare ridicat, acces greoi la unele servicii medicale sau lipsa unor analize gratuite cu adevărat relevante etc.) reprezintă, de altfel, unii dintre factorii care „sabotează” accesul românilor la servicii medicale de prevenție, conform studiului.
Simplificarea administrativă – „one-stop” programări (telefon + portal simplu) și proceduri standardizate pentru programări preventive – precum și campaniile de informare reprezintă una dintre recomandările făcute de autorii studiului pentru îmbunătățirea serviciilor de prevenție.
„Studiul general referitor la prevenția în sănătate în România” a fost realizat sub egida Hubului de Inovație în Sănătate, fondat de Ministerul Sănătății și Alianța Universitară G6-UMF.
Studiul a fost realizat în perioada 10 septembrie – 14 octombrie 2025, prin interviuri realizate în regim hibrid (online și față în față) pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.031 de persoane cu vârsta între 20 și 65 de ani.