Arma invizibilă a războiului: îngrășămintele devin noul petrol

Războiul din Iran provoacă perturbări serioase pe piața globală a îngrășămintelor și amplifică temerile privind înrăutățirea securității alimentare, scrie presa elenă.

În centrul crizei se află Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte. De la începutul conflictului, tranzitul a fost restricționat, în timp ce atacurile cu rachete și drone din Golful Persic au perturbat producția la instalațiile energetice.

Producția de îngrășăminte este direct legată de energie, până la 70% din cost fiind bazat pe gazele naturale. Întreruperea fluxurilor de energie a forțat fabricile de îngrășăminte din Orientul Mijlociu să își suspende sau să își reducă operațiunile, într-un moment critic pentru fermierii din emisfera nordică, care se pregătesc pentru semănatul de primăvară.

Impactul este direct asupra lanțului alimentar

Aproximativ jumătate din producția alimentară globală depinde de utilizarea îngrășămintelor, în timp ce în unele țări costul acestora corespunde cu până la 50% din producția de cereale.

Îngrășămintele cu azot, cum ar fi ureea, sunt considerate critice, deoarece neutilizarea lor nici măcar pentru un singur sezon de creștere poate duce la o reducere semnificativă a randamentelor. Piața ureei era deja sub presiune înainte de conflictul din Iran, din cauza producției reduse din Europa în urma pierderii gazului rusesc ieftin și a restricțiilor impuse de China asupra exporturilor pentru a asigura suficiența internă.

Criza actuală a agravat situația. În Qatar, Qatar Energy a suspendat operațiunile la cea mai mare fabrică de uree din lume după ce producția de gaze naturale a fost perturbată de atacuri asupra instalațiilor GNL. În India , trei uzine majore și-au redus producția, deoarece importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar au fost reduse. India, care găzduiește aproape o cincime din populația lumii, se bazează pe peste 40% din importurile sale de îngrășăminte din Orientul Mijlociu.

Prin urmare, Bangladesh a suspendat funcționarea a patru din cele cinci fabrici ale sale, în timp ce în Egipt, producția de îngrășăminte cu azot este amenințată după încetarea exporturilor de gaze naturale din Israel.

În Brazilia, care depinde aproape în întregime de importurile de uree, aproximativ jumătate din cantități trec prin Strâmtoarea Hormuz.

Prețurile au crescut deja vertiginos

În SUA , fermierii raportează deja deficite pe piață, țara având un deficit de aproximativ 25% față de aprovizionarea obișnuită a sezonului. La nivel global, se așteaptă ca exporturile de uree să fie reduse semnificativ.

Prețurile au crescut deja vertiginos. În Orientul Mijlociu , prețurile la exportul de uree au crescut cu aproximativ 40%, ajungând la peste 700 de dolari pe tonă, în timp ce în SUA au înregistrat creșteri de până la 32%. Analiștii avertizează că, dacă conflictul se prelungește, prețurile îngrășămintelor cu azot s-ar putea dubla.

Capacitatea de a compensa pierderile este considerată limitată. Orientul Mijlociu deține un rol dominant pe piața globală, în timp ce Rusia – cel mai mare exportator de îngrășăminte – se confruntă cu probleme din cauza atacurilor cu drone, iar China continuă să își limiteze exporturile.