„Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni”, avertizează Isărescu

„Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate de pe piețele externe, rating de țară, și așa mai departe”, a avertizat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumuta nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a rememorat Isărescu perioada de început a activității de guvernator.

El a participat la ultimele discuții înainte de 1990, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Păi pentru România a fost mai greu să refacă relațiile cu Fondul Monetar Internațional. Noi, care eram membri ai fondului din 1972, singura țară comunistă membră ai Fondului”, a rememorat Isărescu.

România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,7% , însemnând o reducere a deficitului bugetar cu circa 1,5 procente din PIB în numai 5 luni, ceea ce nu e deloc puţin, spune și Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului, într-o opinie publicată pe Contributors.

„Nu e mai puţin adevărat că un program care să vizeze reducerea deficitului bugetar atrage inevitabil o temperare a creșterii economice, întrucât înghețarea în termeni nominali a unor venituri se repercutează asupra cererii de consum. Această stare de lucruri nu este însă anormală și nici nu are efecte de durată, întrucât ea antrenează o scădere concomitentă a deficitului extern, ceea ce este foarte dezirabil. Iar dacă scăderea consumului este compensată prin creşterea unor investiţii, oricum foarte necesare, există premise bune pentru o creştere economică mult mai sănătoasă”, consideră Rădulescu.