Daniel Dăianu: Cu războaie în jur, noi ne flexăm mușchii pe coridoare și în disputele privind bugetul. Nu e ok!

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că nu este în regulă blocarea dezbaterii bugetului pentru un miliard de lei, în condițiile în care oamenii suferă și avem impactul războiului din Orientul Mijlociu.

”Uitați-vă și la disputa aceasta privind bugetul. Pentru un miliard de lei ai blocat bugetul României. Pentru un miliard de lei! Nu vreau să-i jignesc, dar când ai războaie, când oamenii suferă, când ai impactul acestui război din Orientul Mijlociu, noi ne flexăm musculatura pe coridoare și în disputele privind adoptarea bugetului. Nu e în regulă”, a spus Daniel Dăianu, la dezbaterea asupra lucrării sale ”Crizele și tentația autoritaristă”.

De asemenea, el a menționat că blocajul a fost de neînțeles pentru că disputa viza o sumă mică.

”Trăim sub vremuri, din păcate. Chiar guverne democratice, cu oameni luminați, nu pot să livreze bunurile publice de bază. Și din disperare, oamenii se pot arunca în brațele suveraniștilor, populiștilor. Nu trebuie desființată această coaliție cu mare ușurință. Eu m-am referit la un blocaj care este de neînțeles. Dacă era un blocaj pe 10 miliarde, pe 15 miliarde de lei, adică un 0,7-0,8% din PIB, aș fi înțeles. Dar nu când este vorba despre un miliard de lei. Și asta trebuia să se rezolve. Este de neînțeles”, a mai spus Dăianu.

El a amintit că în ultimele zile au avut loc nenumărate întâlniri cu investitorii străini. „Noi, de la Consiliul Fiscal, și colegi de la BNR au aceste întâlniri. Și sunt două întrebări esențiale: Va continua consolidarea fiscal-bugetară? Și doi, veți rămâne blocați? Adică veți avea stabilitate politică?”, a spus șeful Consiliului Fiscal.

Academician și fost ministru de finanțe, Dăianua a atins în discursul său probleme cu care omenirea se confruntă, avertizând că dezordinea globală nu este un accident al istoriei, ci consecința logică a unor decenii de iluzii.

Diagnosticul pe care îl propune este că trăim într-o perioadă de dezordine profundă, iar rădăcinile acesteia sunt mai adânci decât orice ciclu electoral. Conflictul dintre liberalism și iliberalism, pe care președintele Biden îl invoca ca pe un simplu cadru narativ, este real. Dar a-l constata nu înseamnă a-l înțelege.

“Biden a spus că lumea e mișcată de marea confruntare între liberalism și iliberalism. E adevărat. Asta era o constatare. Dar trebuie să ne gândim la rădăcini.”

ASCENSIUNEA HAOSULUI

Dăianu a citat o serie de lucrări — Robert Kaplan, Barbara F. Walter, Albert Hirschman, Paul Kennedy —pentru a ilustra o realitate pe care clasa politică europeană continuă să o subestimeze. Revenirea protecționismului, ascensiunea autocrațiilor, fragmentarea ordinii multilaterale: toate acestea nu sunt fenomene izolate, ci simptomele unui sistem internațional care și-a epuizat premisele de funcționare.

China ocupă un loc central în analiza sa. Spre deosebire de Japonia anilor ’80, care a speriat America fără să o zgâlțâie fundamental, China reprezintă o cu totul altă scară a provocării.

“China nu este Japonia de acum 40 de ani. Acea Japan Inc. China este de 10 ori Japonia. Este copleșitoare. Este invadatoare prin ce produce. Și de-aia i-a speriat pe americani.”

Iar intrarea DeepSeek pe piața inteligenței artificiale — o străpungere tehnologică obținută cu resurse infime față de rivalii americani — a confirmat o teamă mai veche: că supremația tehnologică a Occidentului nu este nici garantată, nici ireversibilă.

Când oamenii nu înțeleg ce se întâmplă, iar liderii nu explică la timp, terenul devine fertil pentru demagogi

Unul dintre firele analitice pe care Dăianu le urmărește cu consecvență este legătura dintre fractura socială produsă de globalizare și ascensiunea populismului. Globalizarea a generat câștigători vizibili și perdanți invizibili. Când aceștia din urmă au devenit suficient de mulți, fenomentul s-a văzut la urne.

“Această globalizare a condus la fracturi sociale mari. Și în Marea Britanie, și în Statele Unite. Acești loseri s-au văzut la urne, din păcate. Cetățenii au văzut că guvernele, mai ales în momente de crize, nu pot livra.”

Dăianu nu acuză establishment-ul în bloc, ci recunoaște că acesta are și roluri legitime, că a și greșit, și că responsabilitatea pentru eșecul livrării bunurilor publice. Dar , precizează șeful Consiliului Fiscal, când oamenii nu înțeleg ce se întâmplă cu ei și de ce, iar liderii nu explică la timp, terenul devine fertil pentru demagogi.

Democrația: un mecanism, nu o promisiune

Dăianu refuză atât idealismul naiv, cât și cinismul relativist. Esența democrației, spune el, nu este votul. Este separarea puterilor — ceea ce Galbraith numea „the countervailing power”.

“Un lider puternic nu echivalează cu un „loose cannon” (o persoană imprevizibilă-n.red). Un om care nu poate fi controlat, că face orice. Într-o democrație, ai checks and balances. Ai forțe de contrapondere. Democrația așa funcționează.”

Această perspectivă îl plasează în dezacord cu o anumită teorie — vehiculată, printre alții, de profesori de la universități din India — conform căreia cetățenii sunt interesați de rezultate economice, nu de mecanisme instituționale. Dăianu acceptă că argumentul are o aparentă coerență. Dar îl respinge, pentru că omite tocmai funcția preventivă a democrației: să oprească devierile înainte ca acestea să devină ireversibile.

Războiul cultural și pericolul fascismului discret

Dăianu se distanțează în mod explicit de curentele woke pe care le consideră responsabile, prin agresivitatea lor, pentru o reacție conservatoare pe deplin previzibilă. Dar se distanțează cu și mai multă fermitate de aripa din conservatorism care alunecă spre etno-naționalism.

“Mă despart de ei pentru că sunt curente în lumea conservatorilor care au, de fapt, înclinații fasciste. Care vorbesc despre rase superioare versus rase inferioare. Este foarte rău. Pentru că asemenea tendințe au dus la al doilea război mondial.”

Imigrația, alt subiect sensibil, primește de la Dăianu un tratament neobișnuit de direct. El susține imigrația ca principiu democratic. Dar imigrația necontrolată, argumentează el, produce exact efectul opus celui scontat: închide porțile și alimentează reacțiile vehemente. Brexit-ul, spune el, a avut rădăcini și în această chestiune.

Europa este strivită între America și China, slabă din lipsă de integrare reală

Diagnosticul european al lui Dăianu este sumbru. Europa este, în viziunea sa, strivită între America și China, slabă din lipsă de integrare reală, vulnerabilă în fața mișcărilor suveraniste interne. Fără o comunitate de apărare ancorată într-o integrare mai profundă, Europa va rămâne dependentă de Washington — un Washington care, sub orice administrație, are tot mai puțin răbdare pentru aliați care nu investesc.

“Dacă Europa nu are o integrare mai profundă, nu creează o comunitate de apărare care se bizuie pe o integrare mai profundă, nu va avea forță de apărare”.