Cu cât se vor scumpi alimentele la raft și de când. „Produsele se vor scumpi diferit”
Prețurile unor alimente, în special pâine și produse de panificație, lactate și mezeluri, ar putea crește cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia și transportul, a declarat, vineri, Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Creșteri mai mari de preț la produsele care au o componentă energetică mai mare
Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România a explicat că în perioada următoare vom vedea creșteri mai mari de preț la produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea și produsele de panificație.
Potrivit lui Paraschiv, dacă în anii trecuți principalele probleme erau legate de lanțurile de aprovizionare și de costurile logistice, în prezent principala problemă devine energia. Este factorul principal de presiune.
„În perioada următoare ne așteptăm să avem creșteri mai mari pe produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea și produsele de panificație au costuri energetice ridicate deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate și au volum mare și preț mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat.
Produsele se vor scumpi diferit. Pâinea și produsele de panificație, probabil până la sfârșitul anului, o să avem un 8% de creștere. La fel vom avea și în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a spus Feliciu Paraschiv, proprietar al lanţului de magazine Paco Supermarkets şi vicepreședintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.
Declarația sa a venit ca răspuns la o întrebare HotNews, în timpul dezbaterii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării „Ce învățăm din crize. Economia trece de la dezordinea tarifară la cea energetică”.
În opinia vicepreședintelui ANCMMR , în prima jumătate a anului consumul va rămâne scăzut în continuare, iar salariile vor fi sub presiune, vor avea o putere de cumpărare negativă.
El consideră că actualul context poate determina însă și ajustări pozitive în economie. Paraschiv a dat ca exemplu carnea de pasăre, unde exporturile românești au crescut în 2025 cu 50% în volum și 77% în valoare: „E o creștere fabuloasă. Noi, ca țară, am putea să devenim un pol de aprovizionare a Europei cu carne de pasăre, așa cum e Polonia pentru mere, dacă vom ști să gestionăm situația”.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Abonează-te
Patru scenarii pentru guvern în fața petrolului scump
Scumpirile vor veni nu doar ca urmare a inflației ridicate din România, ci mai ales ca urmare a creșterii cotațiilor la petrol, adică a majorării combustibilului, care se transferă în costul transportului și al producției agricole.
Cea mai bună soluție pe care statul o are la îndemână pentru a ușura efortul financiar al oamenilor ar fi introducerea unui mecanism temporar de plafonare a prețurilor la combustibili, care să împartă costul șocului între stat, companii și consumatori, a spus, la aceeași dezbatere, Laurian Lungu, co-fondator al think tankului Consilium Policy Advisors Group (CPAG).
„La ora actuală, practic, acest cost este absorbit aproape în totalitate de către consumatori”, a explicat el.
Lungu a publicat o analiză, prezentând patru scenarii pe care le are Guvernul în fața petrolului scump:
- Statul nu intervine.
- Statul acordă sprijin selectiv.
- Intervine prin reducerea accizelor.
- Un plafon temporar al prețurilor.
„Am făcut și niște calcule legate de costul bugetar al unei asemenea măsuri. Sigur, este un mecanism acolo. Depinde la ce preț începi să aplici mecanismul, la ce preț al petrolului, depinde cu ce procent staturi suportă aceste costuri. În sfârșit, sunt mai multe lucruri de discutat, dar acesta este principiul, că acest cost o să fie împărțit între cei trei actori și, așa cum spuneam, la un preț al petrolului de 85 de dolari pe baril să zicem, acest cost pentru stat ar fi undeva echivalent la 0,2% din PIB dacă șocul ar dura un an și prețul petrolului ar rămâne la 100 de dolari pe baril. Avantajul este că economia nu îți intră atât de mult în vrie, pentru că ai o anumită protecție pentru tot ce înseamnă piață și îți reușești să-ți protejezi veniturile la buget și, mai mult, nu ai un șoc atât de mare pe inflație”, a explicat Laurian Lungu.
Dacă inflația urcă din nou, dacă anticipațiile inflaționiste cresc, atunci și ratele dobânzilor vor crește și implicit riscul de țară va crește. „Ne vor crește costurile cu împrumuturile și așa mai departe”, mai spune co-fondatorul CPAG.