Cea mai scumpă autostradă din Europa: Are doar doi kilometri, dar costă aproape dublu decât autostrada montană de pe Valea Oltului

Un singur proiect punctual de autostradă din Germania este estimat să coste 1,5 miliarde de euro, aproape dublu decât o întreagă secțiune de autostradă montană din România. 

Tunelul Riederwald și bucata de autostradă adiacentă, considerate „piesele de puzzle lipsă” ale infrastructurii rutiere din Frankfurt, au început să fie construite în acest an, dar continuă să fie un subiect tensionat în landul Hessa. 

Deși primele idei ale acestei legături datează de peste 60 de ani, iar planificarea oficială a început în anii ’80, finalizarea proiectului considerat unul strategic este acum estimată abia pentru anul 2033, cu costuri care au explodat față de estimările inițiale, scrie publicația locală Hessenschau.de

Veriga lipsă

În prezent, autostrada A66, care vine dinspre Hanau/Fulda, se termină brusc în cartierul Enkheim din estul orașului Frankfurt, forțând mii de autoturisme și camioane să traverseze rețeaua de străzi urbane pentru a ajunge la centura de est a orașului (A661). 

Veriga lipsă dintre A66 și A661 este de numai 2,2 kilometri. Pe această bucată va fi construită o nouă autostradă, din care 1,1 kilometri vor fi prin tunel, pe trei benzi pe sens și fără bandă de urgență. Finalizarea tunelului va asigura o legătură directă și rapidă între estul regiunii și rețeaua de autostrăzi. Estimările arată că traficul de tranzit în cartierul Riederwald se va reduce cu aproximativ 36% (de la 22.000 la 14.000 de vehicule pe zi).

Un proiect greu și foarte scump 

Proiectul are ca element central tunelul Riederwald, cu o lungime de aproximativ 1,1 km.

Metoda de construcție utilizată este „cut-and-cover” (săpătură deschisă). Practic, se sapă gropi de construcție etanșe, lungi de aproximativ 200 de metri, în care se toarnă structura de beton armat a tunelului, după care aceasta este acoperită.

Tunelul va avea două tuburi separate, fiecare cu câte trei benzi de circulație, dar fără bandă de urgență. 

„Construcția tunelului este un proiect complex datorită amplasării sale într-un mediu urban. Acest lucru implică un efort suplimentar considerabil. De exemplu, întreaga rețea de utilități din cartier (canalizare, electricitate, apă și gaz) a trebuit să fie restructurată pentru a face loc traseului viitorului tunel”, se arată în descrierea oficială a proiectului.

„Tunelul va trece pe sub strada „Am Erlenbruch” și linia de tramvai (U4 și U7) care circulă paralel spre nord. Ambele mijloace de transport – precum și traficul pietonal și cel de biciclete – trebuie să funcționeze la capacitate maximă pe toată durata perioadei de construcție”, mai spun constructorii.

Deoarece pânza freatică în zonă este foarte ridicată, tunelul este proiectat cu un sistem special de filtre care permite apei să treacă pe sub structură fără a crea un efect de baraj care ar putea inunda cartierele vecine.

Proiectul include și două intersecții majore – reconstrucția nodului autostrăzii „Erlenbruch” și a joncțiunii „Borsigallee”.

Costă mai mult decât o secțiune de autostradă montană în România

Istoria financiară a proiectului este una a creșterilor exponențiale, scrie publicația germană citată. Dacă în urmă cu câțiva ani costurile erau estimate la câteva sute de milioane de euro, ultimele cifre oficiale din 2025 indică un total de aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Spre comparație, pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, adică circa 32 de km de la Boița la Cornetu care traversează versanții de pe Valea Prahovei, există un contract semnat pentru circa 833 de milioane de euro. 

Creșterea masivă a costului proiectului din Frankfurt este pusă pe seama inflației din sectorul construcțiilor, a noilor cerințe de protecție împotriva zgomotului (pereți fonoabsorbanți de până la 10 metri înălțime) și a măsurilor complexe de protecție a mediului, scrie presa germană.

La sfârșitul lunii ianuarie 2026 au început lucrările principale la portalul de vest al tunelului (zona nodului Erlenbruch), iar ultimul termen estimat pentru finalizare înaintat de către autorități este anul 2033. 

Șantier sub presiunea protestelor

Proiectul, însă, are parte și de critici. Unii oponenți se tem că eliminarea verigii lipsă dintre cele două autostrăzi va ajunge, în final, să atragă și mai mult trafic auto în oraș.

De asemenea, aceștia critică și faptul că lucrările vor dăuna mediuluii. Tăierea copacilor a fost recent aprobată printr-o autorizație specială din partea Ministerului Economiei și Transporturilor din Hessa, dar a fost imediat atacată în instanță printr-un proces încă pe rol.

Reclamanții sunt „Inițiativa cetățenească pentru conservarea plămânului verde” din Günthersburgpark (BIEGL) și alianța de acțiune „Autostrada inumană” (AUA). Aceștia invocă și că zona de copaci care ar urma să fie defrișată pe perioada construcției adăpostește o specie de gândac protejat de lege. 

Zona împădurită care ar urma să fie defrișată are o suprafață de aproape jumătate de hectar, cam cât un teren de fotbal.

Protestatarii cer ca arborii să nu fie tăiați, cel puțin până la luarea unei decizii finale în justiție. În plus, ei mai solicită o investigație cuprinzătoare privind prezența gândacului în zona afectată de șantier.

„Pe baza exemplului autostrăzii A66 Riederwald, criticăm practica devenită obișnuită de a acorda derogări pentru a eluda protecția naturii și a speciilor protejate, în loc să se procedeze la o regândire fundamentală a priorităților în cazul marilor proiecte de construcție de drumuri”, spuneau activiștii de mediu la începutul lunii ianuarie, scrie publicația germană. 

În anii trecuți, mai mulți activiști s-au baricadat în zona împădurită și au avut loc ciocniri cu forțele de ordine, care au intervenit să-i evacueze. În 2023 a avut loc și un marș de protest în Frankfurt, la care au participat câteva mii de oameni.