Istoria Coifului de la Coţofeneşti, comoara găsită acum 100 de ani de doi copii. Ce au făcut apoi cu piesa de tezaur
Coiful de aur de la Coțofenești, recuperat la 14 luni de la jaful de la Muzeul Drents din Olanda, are o poveste fascinantă. Piesa de tezaur a fost găsită întâmplător de un grup de copii, acum aproape 100 de ani, și dusă în gospodăria lor înainte să fie văzută de un cunoscător.
Coiful din aur pur de la Coţofeneşti datează din secolul IV î. Hr. și este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în ţara noastră.
„Coiful de la Coțofenești este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România. Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României. În același timp, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960”, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate.
Din el au băut apă găinile
Povestea coifului a fost relatată în 2020 de Ernest Târnoveanu, fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, într-un documentar TVR.
Coiful de la Coțofenești a fost găsit undeva între 1926 și 1928, după o ploaie torențială la rădăcinile unui copac, de doi copii care păşteau vitele din satul Poiana, județul Prahova.
„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, povestea Ernest Târnoveanu, în anul 2020.
În curtea familiei Simion, coiful dacic a avut diverse întrebuințări. De exemplu, a fost folosit ca adăpătoare pentru găini.
„După ce a fost adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi”, mai spunea Ernest Târnoveanu.
Coiful a fost dus de părinți la un negustor din Ploiești, Jean Marinescu, care a plătit la schimb 30.000 de lei, potrivit sursei citate.
Marinescu a luat coiful şi l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde a ajuns la Muzeul Național de Istorie.