Bucureştiul va găzdui Centrul de Securitate Cibernetică al Uniunii Eurropene – prima structură a UE de pe teritoriul României / Iohannis: ”Este un succes excepțional” / Care va fi rolul instituției

Bucureştiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene – prima structură a UE de pe teritoriul României, a anunțat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că România a înregistrat astfel ”un succes diplomatic excepțional”. Centrul european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) va avea sediul la București, iar obiectivul acestei instituții, care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor.

• UPDATE Marian Murguleț, secretar de stat coordonator pentru tehnologia informației la nivelul întregii administrații publice centrale, a precizat pentru HotNews.ro că operaționalizarea Centrului este estimată pentru vara anului viitor, însă „orice element trebuie luat cu o oarecare rezervă în aceste prime ore de la decizia gazduirii în România”. El a spus că urmează discuții cu reprezentanții CE pentru alegerea unuia dintre cele 3 sedii puse la dispoziție de către România.

……………………

”Salut succesul diplomatic excepțional al României de a obține găzduirea Centrului European de Securitate Cibernetică la București. Este o oportunitate deosebită de a contribui la securitatea cibernetică a tuturor statelor membre UE, stimulând cercetarea și inovarea în domeniu”, a scris șeful statului pe Twitter.

Orașele candidate

Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutat inclusiv pe durata Președinției române a Consiliului UE.

Statele membre au decis inițierea unei competiții deschise pentru stabilirea sediului acestui Centru, procedura de selecție fiind agreată de către toate statele membre. Conform acestei proceduri, statele interesate au depus, până la 6 noiembrie, dosarele de candidatură.

Astfel, s-au înscris în competiția pentru găzduirea Centrului Belgia (Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia), Spania (Leon) și România (București). Dosarele de candidatură au fost analizate ulterior de către Comisia Europeană care a publicat, la 2 decembrie, evaluarea sa cu privire la candidaturile depuse.

Procedura de selecție pentru stabilirea sediului viitorului Centru Cyber a fost organizată, la 9 decembrie, la Bruxelles, și finalizată în această dimineață (ora României). În urma votului statelor membre, s-a stabilit ca Centrul să fie localizat la București. Oferta României nu a inclus estimări referitoare la costurile de instalare.

Structură-cheie

Centrul Cyber va reprezenta o structură-cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre, spune Ministerul de Externe.

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

„Va gestiona fonduri de miliarde de euro pentru cercetare pe zona de cyber”

Marian Murguleț, secretar de stat și Chief Information Officer al Guvernului, a declarat pentru Euractiv că decizia reprezintă „atât o chestiune de echitate, dar și una de recunoaștere a parcursului european al României în domeniu”.

Potrivit acestuia, „România și-a dorit enorm aducerea Centrului la București și s-a prezentat cu un dosar de candidatură extrem de solid”: „Am fost prima țară care și-a manifestat interesul pentru găzduirea noului Centru și singura care nu aveam nicio agenție europeană.”

Potrivit lui Murguleț, deși nu este în mod formal o agenție europeană, ECCC „va gestiona fonduri de miliarde de euro pentru cercetare pe zona de cyber (în principal pentru criptare și securitatea rețelelor), odată cu crearea de locuri de muncă specializate. Vorbim de 30 de posturi pentru început și până la 70-80 ulterior.”

Decizia de înființare a acestui centru a fost luată de Comisie în 2018, el urmând să primească finanțare din partea programelor Digital Europe și Horizon Europe. Obiectivul acestei instituții, care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor. Mandatul ECCC va fi diferit de cel al agenției europene pentru securitate cibernetică, ENISA, dar confuzii for exista, probabil, în special la începutul co-existenței celor două. ENISA are birouri în Heraklion (Creta) și Atena.

”Am fost primul stat membru care şi-a exprimat interesul de a găzdui noul centru. Suntem singurul stat din această competiţie care nu găzduieşte nicio agenţie sau organism al UE”, a declarat reprezentantul României Alexandru Nazare luni, la reuniunea Consiliului telecomunicaţii. România se află pe locul al treilea în statisticile UE privind numărul femeilor angajate în domeniul IT&C, iar 24 % din absolvenţii din acest domeniu din România sunt femei, a fost un alt argument.

Argumentele pentru candidatura Bucureștiului

În dosarul său de candidatură, România a prezentat Bucureștiul ca fiind complet pregătit pentru a găzdui Centrul, mai scrie Euractiv. Printre argumentele prezentate au fost:

• o clădire pregătită pentru a găzdui sediul (de altfel au fost propuse trei clădiri, două în centru și una în nordul orașului, gata să fie puse la dispoziție: Vila Rosetti (între Piața Romană și Piața Victoriei, Șoseaua Nordului 94W și Calea Victoriei 109).
• instituții pregătite să sprijine stabilirea sediului la București (CERT-RO, STS, Primăria București, SPP). CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) a creat un „Cyber VIP protection program” pentru viitorul staff al centrului.
• Bucureștiul era una dintre puținele capitale europene care încă nu găzduia sediul unei agenții comunitare.
• viteza peste medie a conexiunilor broadband din București.
• scutirea de diverse impozite și taxe a Centrului și a angajaților acestuia (TVA, venituri, importuri).

Secretarul de stat Marian Murguleț se așteaptă ca, în urma acestei desemnări, Bucureștiul să devină un punct de întâlnire pentru decidenții UE în domeniul cibernetic, iar mediul local de business în domeniul securității cibernetice să înregistreze o creștere.