Șeful Consiliului Concurenței vine cu o replică după ce Mugur Isărescu a acuzat „confuzii” în investigația ROBOR și spune care sunt suspiciunile instituției

„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR”, a declarat marți la solicitarea HotNews Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

• Precizările vin după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat că există „confuzii” în raportul de investigație privind stabilirea ROBOR.

Președintele Consiliului Concurenței a reacționat marți, la solicitarea HotNews, atenționând că autoritatea nu a luat o decizie finală în cadrul investigației privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între cele 10 bănci care participă la stabilirea ratei dobânzii ROBOR. 

„Nu avem încă o decizie finală”

“Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare. Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală”, a declarat pentru HotNews Bogdan Chirițoiu.

Ce este ROBOR și de ce este important dacă ai un credit în lei

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare. Indicele ROBOR este calculat zilnic de BNR pe baza cotațiilor trimise de 10 bănci mari din România.

În fiecare zi lucrătoare, dimineața, fiecare bancă trimite ratele la care ar da bani altor bănci (pentru diferite scadențe: 1 zi, 3 luni, 6 luni etc.). Se elimină extremele (cele mai mari și cele mai mici cotații), iar apoi se face media celor rămase.

Dacă băncile au mulți bani (lichiditatea e mare), ROBOR scade. Când băncile au puțini bani, aceștia vor fi împrumutați mai scump (ROBOR crește).

De asemenea, când BNR crește dobânda cheie, ROBOR are tendința de creștere, iar când BNR reduce dobânda cheie, ROBOR coboară.

ROBOR intră direct în ratele la creditele vechi cu dobândă variabilă în lei (mai ales la cele înainte de apariția IRCC). Dobânda la un asemenea credit e formată din ROBOR + marja băncii. Astfel, când ROBOR crește, rata la bancă va crește și ea.

„Pentru creditele acordate de bănci clienţilor nebancari (persoane fizice, societăţi comerciale, etc.) importante sunt în special ratele ROBOR pentru scadenţele de 3 şi 6 luni, care servesc drept referinţă pentru stabilirea ratelor dobânzilor variabile, în formatul ROBOR 3 luni + marjă, respectiv ROBOR 6 luni + marjă”, arată o analiză realizată de ACI Romania – Asociaţia Pieţelor Financiare, asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din cadrul băncilor.

Ce suspiciuni are Consiliul Concurenței

Deși foarte important din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal și procedural acest caz nu este unul neobișnuit, spune președintele autorității.

„ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări. Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a mai precizat Bogdan Chirițoiu.

„Dacă vor fi amenzi, acestea vor fi substanțiale”

Acesta subliniază că legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. 

„Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curtii de Apel București și ulterior Înaltei Curti de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a mai declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

„Dacă se ajunge la sancțiuni, amenzile pot fi de zeci sau sute de milioane de euro”, după cum a declarat încă din februarie 2024 președintele Consiliului Concurenței.

Aceasta deoarece amenzile sunt de până la 10% din cifra de afaceri.

Isărescu: Atacul la ROBOR e un exemplu perfect de confuzie publică

Precizările acestuia vin după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a criticat luni, la Forumul Educației Financiare, raportul preliminar, cu propuneri de sancțiuni, transmis la începutul acestei luni de Consiliul Concurenței celor 10 bănci, suspectate de posibile înțelegeri la stabilirea ROBOR. 

Isărescu a spus că a parcurs raportul Consiliului Concurenței („mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”), care începe bine, explică corect ce e ROBOR-ul. Dar apoi ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, pentru că altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie. „Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu Roborul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu.

E o problemă de comunicare, nu doar de educație

El a atras atenția că BNR și băncile vorbesc o „păsărească” pe care publicul nu o înțelege, iar televiziunile amplifică confuzia. Neînțelegerea sistemului bancar nu e doar o problemă culturală, e o problemă de securitate națională, consideră numărul 1 din BNR.

„Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și decidem să majorăm dobânda. Păi… Și ce dacă am majorat-o, dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară!”, explică Isărescu.

Într-o economie de piață, Banca centrală nu dă credite populației și firmelor, acesta fiind rolul băncilor comerciale, a clarificat guvernatorul BNR.

„Păi dacă nu se înțelege că piața monetară este cea prin care politica monetară se transmite în economie înseamnă că eu, ca veteran, ar trebui să-mi fac autocritica. Dar lăsați Roborul, că nu putem să funcționăm altfel. De dimineață până seara bietul Robor e tăvălit și făcut marele dușman al României”, s-a mai plâns Isărescu.

„Băncile au cam sărit calul” – Declarația lui Isărescu înainte de investigația ROBOR

Investigația Consiliului Concurenței a pornit în toamna anului 2022, în urma unei declarații făcute chiar de guvernatorul BNR. 

Mugur Isărescu a afirmat, în august 2022, că băncile „au sărit calul” cu creșterea indicelui ROBOR, susținând că instituțiile financiare au suprareacționat și au ridicat dobânzile peste nivelul ratei de politică monetară.

„Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul”, a declarat în 9 august 2022, guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului asupra inflației. 

„Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite. Băncile s-au uitat și la ce se întâmplă în lume – la discuțiile despre foamete, despre celelalte dezechilibre. Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională”, declara atunci Isărescu.

Reacția BNS: „BNR să înceteze orice tentativă de intimidare” / Se cere anchetă în Parlament

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat marți public Băncii naționale să înceteze orice tentativă de intimidare a investigațiilor Consiliului Concurenței, după ce guvernatorul BNR a acuzat „confuzii” în raportul de investigație privind stabilirea ROBOR.

Reacția BNS: „BNR să înceteze orice tentativă de intimidare” / Se cere anchetă în Parlament

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat marți public Băncii naționale să înceteze orice tentativă de intimidare a investigațiilor Consiliului Concurenței, după ce guvernatorul BNR a acuzat „confuzii” în raportul de investigație privind stabilirea ROBOR.

Blocul Național Sindical îl acuză pe Mugur Isărescu de „un nou derapaj” prin atacul lansat luni la adresa Consiliului Concurenței.

„Concret, în data de 20 aprilie 2026, în cadrul Forumului Educației Financiare organizat la Academia de Științe Economice București, Guvernatorul BNR a acuzat Consiliul Concurenței de „confuzie”. Această reacție survine exact în momentul în care instituția de control a avansat semnificativ în investigarea unui posibil cartel bancar, suspectat de menținerea deliberată a dobânzilor la un nivel ridicat în mod artificial! Guvernatorul Isărescu a dezvăluit chiar și o concluzie preliminară a anchetei:  „După ce citești 500 de pagini ajungi la acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare, între băncile comerciale”, spune BNS.

BNS cere comisie de anchetă în parlament

BNS consideră că singurul aspect care trebuie să dea de gândit opiniei publice și Parlamentului este motivul pentru care conducerea BNR simte nevoia să discrediteze o investigație a Consiliului Concurenței care vizează protejarea statului și a cetățenilor de costuri financiare artificiale.

În acest sens, BNS solicită:

    1. Parlamentului României: Înființarea unei Comisii Parlamentare de Anchetă pentru a lămuri rolul (acțiunile și inacțiunile) Consiliului de Administrație BNR în „supravegherea” acestor posibile manipulări ale ratelor de dobândă (ROBOR).

    2. Clarificări privind intervențiile pe curs din perioada electorală: Investigarea momentului mai 2025, când dobânzile din piața monetară au fost ridicate artificial cu până la două puncte procentuale în urma intervențiilor BNR pe cursul de schimb, în plină perioadă electorală.

„Este imperativ ca instituțiile statului să funcționeze în interesul cetățenilor, nu să devină paravane pentru profituri excepționale obținute prin practici despre care Consiliul Concurenței se va pronunța dacă au fost la limita legii și pentru care are deja indicii că au fost dincolo de ea”, a mai precizat BNS.

Când află băncile dacă vor fi amendate. Ce amenzi riscă

Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2022, Consiliul Concurenței a făcut inspecții inopinate la 10 bănci, bănuite că ar fi format un cartel pentru a stabili indicele ROBOR, în funcție de care se calculează o parte din creditele românilor.

Investigația este acum aproape de finalizare. 

Consiliul Concurenței a trimis la începutul acestei luni celor 10 bănci implicate în procedura de fixing raportul preliminar conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu propuneri de sancțiuni, dar băncile spun că au fost de bună-credință și au acționat legal.

„Raportul de investigație se trimite companiilor față de care se propune sancționarea pentru încălcarea legii concurentei”, au precizat pentru HotNews surse apropiate investigației.

Băncile au 30 de zile să formuleze opinii față de acest raport cu propuneri ale echipei de investigație, înainte ca autoritatea de concurență să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie formală de sancționare.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat încă de la începutul lunii februarie din acest an că autoritatea vrea să finalizeze această investigație în prima jumătate din acest an, deci până la sfârșitul lunii iunie 2026.

Vrem să finalizăm această investigație în primul semestru din acest an pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an și pentru a nu avea probleme procedurale nu dorim sa depășim acest termen”, a spus Chirițoiu.

Dacă nu va fi finalizată în acest interval, decizia se va lua anul viitor, a precizat acesta.

Autoritatea de concurenţă investighează posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID).

Cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Libra Bank, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.