Cum afectează criza politică piața energiei și de ce ne putem aștepta la noi scumpiri la electricitate, gaze și carburanți
Pentru piața energiei, căderea Guvernului Bolojan într-un moment de fragilitate economică înseamnă începutul unei perioade de incertitudine care poate afecta direct prețul electricității, gazelor și carburanților, potrivit unei analize a lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Expertul în energie arată că instabilitatea politică a slăbit leul și a crescut presiunea pe cursul euro, iar acest lucru crește riscul de scumpire a energiei și gazelor.
„Energia, gazele și combustibilii sunt puternic influențate de prețurile externe exprimate în euro sau dolari. Un leu mai slab înseamnă costuri mai mari pentru importuri și implicit presiune pe facturile consumatorilor”, explică acesta.
De la începutul crizei politice leul s-a depreciat cu circa 3,5%; prețul benzinei a crescut cu 5,1%, prețul motorinei a crescut cu 8,4%, prețul spot al gazelor pe Bursa Română de Mărfuri a crescut cu 2,6%, prețul spot al energiei electrice pe bursa OPCOM a crescut cu 15,2%.
Investitorii devin mai prudenți
La deprecierea leului se adaugă și teama investitorilor, sectorul energetic depinzând de investițiile în rețele, producție și stocare.
„În contextul unui guvern interimar, proiectele mari pot fi amânate deoarece companiile nu știu ce politici fiscale și energetice vor urma. Asta afectează inclusiv proiectele de regenerabile și infrastructura de transport energetic”, mai spune expertul în analiza sa.
Investitorii se tem cel mai mult de schimbări de taxe, de noi plafonări, de intervenții politice în prețuri și de modificări ale conducerilor.
Mai mult, instabilitatea politică poate întârzia jaloanele PNRR și investițiile în energie verde, stocare și infrastructură. Dacă nu atinge țintele impuse, România riscă să piardă aproximativ 10 miliarde euro din fondurile UE.
Expertul avertizează că, pe fondul luptelor politice crește și riscul de măsuri populiste.
„În perioade de instabilitate, partidele tind să promoveze măsuri populiste privind energia: plafonări extinse, taxe suplimentare pe companii sau amânarea liberalizării pieței. Pe termen scurt acestea pot calma populația, dar pe termen lung reduc investițiile și cresc dezechilibrele”.
Ce se întâmplă în două săptămâni fără un nou Guvern
Expertul explică, în analiza sa, că piețele energetice nu așteaptă rezultatul negocierilor politice, acestea reacționând imediat la risc.
„România transmite astăzi exact semnalul pe care investitorii îl evită: instabilitate, lipsă de direcție și posibilitatea unor decizii economice impredictibile”, spune Dumitru Chisăliță.
Predicțiile asociației arată că prețul energiei poate crește cu 3-8% pe bursă, iar cel al gazelor, cu 2-6% pe piața angro, benzina va costa 9,25-9,35 lei pe litru, iar motorina, 10-10,15 lei pe litru.
„România a intrat într-un cerc periculos”
Dumitru Chisăliță crede că perspectiva unui guvern PSD-AUR poate afecta credibilitatea externă a României, pentru că piețele ar putea anticipa politici mai intervenționiste, tensiuni cu UE și întârzieri la fonduri europene și reforme.
O presiune pe accesarea fondurilor europene de miliarde de euro care se adaugă peste cea produsă oricum de criza politică.
„Perspectiva unui eventual guvern PSD-AUR ridică semne suplimentare de întrebare, nu neapărat prin ideologie, ci prin percepția de risc. Piețele nu taxează discursurile politice, ci lipsa de încredere în stabilitatea deciziilor economice”, spune expertul, în analiza sa.
În acest scenariu, asociația estimează scumpiri mai mari: cu 8% până la 18% la prețul energiei pe bursă, cel al gazelor cu 5-12%, benzină: 9,40 – 9,60 lei pe litru, motorină: 10,10 – 10,30 lei pe litru.
„România a intrat într-un cerc periculos: instabilitatea politică slăbește încrederea economică, iar scumpirea energiei alimentează inflația și tensiunile sociale”, mai spune Dumitru Chisăliță.