Cum au devenit trei români influenceri în Spania cu glume despre propriul popor și cât a ajutat umorul în fața stereotipurilor. „Până la urmă, trebuie să ajungi să râzi de nenorocirile tale”
Bianca Kovacs, Valeriu Olariu și Alex Roșu sunt trei români cu povești diferite, care au emigrat în Spania în căutarea unei vieți mai bune. Cei trei au locuri de muncă diferite, dar un lucru în comun: au apelat la glume despre români pentru a-și construi un nume pe rețelele de socializare. A fost pentru fiecare dintre ei un pariu câștigător.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania) și Sebastian Pricop (HotNews)
„Mă simt ca o fostă dependentă. Sunt tot româncă, dar m-am lăsat (n.r. de obiceiuri) de un an”, glumește pe scenă actrița și comedianta de origine română Bianca Kovacs, iar publicul izbucnește în râs.
„Uneori recidivez, așa că vă las trenurile fără cablurile electrice”, adaugă ea. O glumă despre stereotipurile jignitoare care vizează românii.
Dacă oamenii râd, „este pentru că la un moment dat s-au gândit la asta: că toți furăm”, explică Bianca, pentru El Confidencial.
Bianca Kovas, în vârstă de 43 de ani, are o carieră în stand-up, a apărut în seriale de televiziune spaniole încă din 2010 și are și un podcast „Odio a la gente” (Urăsc oamenii), realizat alături de o localnică, Carmen Romero.
„Prefer să râd de lucruri, e o terapie”
Stilul Biancăi: sarcasmul folosit ca o formă de critică socială. Glumele ei au adesea aceeași temă: percepțiile greșite și stereotipurile despre români.
În timpul interviului acordat redacției spaniole din Madrid, Bianca a făcut mai multe glume privind originile sale: „Să stau lângă cutii, asta e ca să-mi amintească de când dormeam pe străzi? Nu?”, a spus în timpul ședinței foto. „Românca și granița”, a spus când trecea de turnicheții din clădire.
„Prefer să râd de lucruri, e o terapie”, explică Bianca Kovacs felul ei de a fi.
Comedianta s-a născut în România în 1983 – „în Sighișoara, orașul lui Dracula” după cum îl descrie– dar locuiește în Spania de 24 de ani. Se declară „încântată de acel amestec ciudat” de a fi româncă, dar de a se simți „destul de spaniolă”.
A crescut sub supravegherea unui tată „destul de sever”, pe care îl compară cu dictatorul spaniol Franco într-unul dintre monologurile sale: „Pentru că e scund și un ticălos”.
După ce a împlinit 18 ani, în 2002, a plecat spre orașul Seseña, aflat în apropiere de Madrid, cu iubitul ei, care acum îi e soț. Voiau să muncească doar pe timpul verii, iar o prietenă care locuia acolo cu mama ei a invitat-o.
„Dar a uitat să ne spună că propria ei mamă nu ne voia acolo”, își amintește Bianca. Câteva zile pe stradă le-a petrecut pe stradă.
Parte dintr-un val de plecări spre Spania
Kovacs a ajuns în Spania într-o perioadă în care imigrația din România înregistra „cea mai rapidă creștere din ultimii ani”, potrivit unui studiu din 2006.
Potrivit datelor colectate de Institutul Național de Statistică din Spania, în 1992 erau 662 de români în Spania, în 2003 erau peste 54.000, iar în 2006, peste 200.000. Cifra a ajuns la aproape 900.000 în 2012, iar de atunci a scăzut spre 600.000.
„Primele plecări, până prin anii 2010, s-au făcut în țări mai dezvoltate decât România și de limbă latină. De aia avem în principal plecări în Italia, în Spania sau Franța”, explică Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București într-un dialog cu HotNews.
Ulterior, „a început să aibă loc o reorientare dinspre sud spre nordul mai dezvoltat al Europei unde sunt salarii mari și organizare socială mai convenabilă”, continuă Sandu.
La această reorientare au contribuit inclusiv localnicii. „Practic românii au învățat de la spanioli prin întrebări simple „voi unde vă duceți când sunteți nemulțumiți de Spania?” Și au primit răspunsul că Germania sau Franța. Asta nu se aplică doar românilor, ci și celorlalți migranți”, mai spune Dumitru Sandu.
„Românii erau cool”
Schimbarea din trendurile de migrație din Spania este explicată cu mult umor și de către Biana Kovacs.
„Românii erau foarte cool înainte, eram ca o noutate, ca atunci când ai cumpărat iPhone 6. Acum iPhone 17 sunt magrebienii”, glumește actrița într-unul din numerele sale de stand-up.
Deși recunoaște că prejudecățile au deranjat-o la început, acum le folosește ca sursă de inspirație pentru glumele sale. În interviul pentru ziarul spaniol, ea povestește că obișnuia să-și înceapă spectacolul ieșind pe scenă cu geanta și spunând: „În caz că se află vreun român în public”.
Mai multe locuri de muncă până la alegerea actoriei
Kovacs a ajuns în Spania cu mai puțin de un euro în buzunar și a dormit pe străzi în primele câteva zile.
„Nu mi-e rușine, m-am ridicat pas cu pas”, spune ea. A început prin a culege portocale, perioadă pe care o descrie drept „incredibil de grea”. A fost și menajeră, apoi s-a mutat cu jobul într-un restaurant din Sotogrande, oraș aflat pe litoral, în Andaluzia – ca femeie de serviciu, chelneriță și, în cele din urmă, manager. Apoi a lucrat în domeniul imobiliar. În acel moment, a dezvoltat o afecțiune medicală care a făcut-o să renunțe la locul de muncă și să se concentreze pe actorie.
„Aș minți dacă ți-aș spune că am venit cu acest vis”, recunoaște ea. „Presupun că, la fel ca pentru imigranți în general, pentru mine prioritatea era să-mi găsesc un loc de muncă, apoi să-mi obțin actele, iar faptul că reușeam să economisesc bani era deja un mare succes.”
Ea a început să joace roluri minore încă de la primele joburi, pentru a avea un venit. „Eram conștientă că trebuia să continui să joc roluri de figurantă în seriale, în timp ce lucram ca chelneriță.”
Dar a continuat să joace și, „pentru că eu vorbeam serios și oamenii râdeau”, a primit un sfat pe care l-a și urmat: „Trebuie să te dedici comediei”.
„Sunt o imigrantă, motiv de mândrie și sursă de inspirație”
Una dintre glumele ei preferate se bazează pe experiența ei la sosirea în Spania: „Oamenii îmi spuneau: «O, ești româncă? Păi fata pe care o am acasă e româncă», așa că am transformat-o într-o glumă. «Eu zic: păi a mea e spaniolă. Fosta mea șefă trecea printr-o perioadă grea, am angajat-o la mine acasă ca menajeră și, ca să-i întorc favoarea, o țin fără acte».
Spune că nu-i mai pasă dacă cineva se simte jignit. Își amintește că cineva s-a supărat când a spus că, întrucât în România nu apar persoane LGBT la televizor, „urșii umblă pe stradă; asta e karma”. „Dar e doar unul dintre mii”.
„Mă gândesc mult la o glumă ca să fie înțeleasă. Nu mă iau de nimeni fără motiv”, afirmă ea.
Nici nu o deranjează că este prezentată ca „imigrantă română”, deși locuiește în Spania de mai bine de două decenii. „De fapt, cred că am găsit o nișă importantă; mă diferențiez”. Și nici nu a vrut să renunțe la a vorbi cu accent.
În final, spune ea, „sunt o imigrantă, dar pentru mine este un motiv de mândrie și poate fi și o sursă de inspirație”.
„Trucul românesc”
Povestea Biancăi are elemente similare în ce a lui Valentin Olariu, care are peste un milion de urmăritori pe Instagram, unde este cunoscut subnumele „Truco Rumano” . Adică „truc românesc”. Aici face glume sau forma unor sfaturi. Și el adoptă unele dintre stereotipurile la adresa românilor.
„Truc românesc, copii, dacă vreți să vă cumpărați o casă, să aveți un vecin spaniol, bine? Valoarea casei lui va scădea, iar a ta va crește. Când va afla că are un vecin străin, va vrea să o vândă”, spune într-un clip pe Instagram cel mai urmărit român de pe rețelele sociale din Spania.
Are postări în care care mănâncă sandvișuri cu mortadela la plecarea de la șantier sau în care arată trucuri pentru a repara o încuietoare, un aparat de aer condiționat sau un modem. Și majoritatea au fost urmărite de un milion de persoane pe Instagram. „Două milioane, pe toate rețelele”, precizează Valentin, în vârstă de 38 de ani, în dialogul cu El Confidencial.
@trucorumanooficial #españa🇪🇸 #parati ♬ New Gladiator – Mhobold
A călătorit singur la 16 ani în Andaluzia „pentru o viață mai bună”
În 2004, la vârsta de 16 ani, Valentin Olariu a ajuns în Almeria, oraș din sud-estul Spaniei, pe coasta Mării Mediterane, cu autobuzul.
Provine din Dornești, un mic sat agricol din județul Suceava, de lângă granița cu Ucraina.
Mama lor i-a crescut singură pe el și pe cei trei frați ai săi, muncind la câmp: „Singura muncă care exista”, spune Valentin.
„Toți prietenii din sat plecau: în Italia, Germania, Spania pentru a munci. Mama mea a plâns mult, dar înțelegea că, pentru a avea o viață mai bună, trebuia să plecăm de acolo”, povestește „Truco Rumano” în interviul pentru El Confidencial.
Olariu a călătorit singur și a coborât la ultima stație a autocarului: Roquetas de Mar. Avea la el un carnețel pe care era notat numărul de telefon al fratelui său care care locuia deja în Spania. La sosire l-a rugat pe șofer să-l sune pe fratele său de pe telefonul său pentru că nu avea unul personal.
„Cred că fratele meu s-a gândit: «Și acum ce fac cu el?»”. L-a ajutat să-și găsească de lucru la niște târguri de distracție, „montând și demontând atracții, pentru 600 de euro”. În cei 22 de ani de când se află în Spania, a mai lucrat ca zugrav, tencuitor, a avut un bar și acum lucrează în domeniul metalurgiei. În plus, în timpul liber, este influencer.
Gluma cu motorina care l-a făcut viral. A pornit tot de la stereotipuri
Videoclipurile sale cu „Truco Rumano” au început în 2022, cu o glumă despre motorină. Tocmai izbucnise războiul din Ucraina, prețul motorinei crescuse foarte mult, iar colegii de la serviciu îl ironizau cu întrebări dacă a furat o canistră de motorină de la camionagii.
Așa că, într-o zi, s-a filmat în timp ce alimenta cu motorină, „și glumind puțin cu ceea ce îmi spuneau oamenii pentru că sunt român”.
„A devenit extrem de viral. L-am încărcat la ora 10 dimineața, iar la ora prânzului avea 800.000 de vizionări”, povestește el.
Mulți însă l-au luat în serios, iar unii au replicat cu insulte. La început i-a fost frică, dar nu s-a oprit și a continuat să posteze videoclipuri pentru „a desființa stereotipurile”. Așa a ajuns să aibă peste un milion de fani pe Instagram.
Ce spune despre generalizări
Într-unul dintre cele mai virale videoclipuri ale sale, cu 60 de milioane de vizionări, apare un prieten care mimează o statuie care ține o servietă. Cineva îi dă cinci euro și o bucată de cablu de cupru, moment în care „Truco Rumano” ia cablul, dar lasă banii.
Și în timp ce face astfel de glume, recunoaște că îl deranjează generalizarea. „Dacă eu nu am furat în viața mea și sunt etichetat drept hoț, pentru că alții au venit să facă rău”, dar „cu timpul, am luat-o puțin cu umor”.
„Cei care fură în Spania, fură și în România”
Chestia cu „trucul românesc” i-a ieșit de la sine, când monta un acoperiș: „Trebuia să sudăm o grindă și am zis: hai să vă fac un truc românesc” și „de atunci, îmi ziceau: hai, fă un truc românesc”.
Mamei sale nu-i place faptul că, în videoclipurile sale, apare pe șantier, așezat pe un scaun pliant, pregătindu-și un sandviș. „Îmi spune: «Ce-o să zică lumea?» Dar în construcții, așa mâncăm, de ce aș arăta o viață pe care nu o am?”
De astfel, multe dintre mesajele primite de la cei care îl urmăresc îi apreciază stilul sincer. Sunt „sătui de prefăcătorie, care apreciază să vadă un tip normal”, spune Valentin.
De la „trucuri” la „lucruri tipice”
Alex Roșu, în vârstă de 31 de ani, este un informatician care, în timpul liber, postează videoclipuri despre particularitățile culturii românești pe Instagram și TikTok. Spune că atunci când a început să-i crească numărul de urmăritori a fost surprins de „numărul de spanioli care au parteneri români sau care au un cumnat român sau colegi de muncă”.
Se definește drept „rumaño”, făcând referire la identitatea sa pe jumătate românească și pe jumătate aragoneză. A ajuns la Zaragoza, oraș aflat la trei ore de Barcelona, la vârsta de 5 ani.
„Mai întâi a venit tatăl meu și, un an mai târziu, ne-a adus pe mama și pe mine, cu o scrisoare de invitație, așa cum se proceda înainte ca România să adere la UE”, spune Alex.
Acasă se respectau tradițiile românești, iar „în afara casei, pe cele spaniole”. Așa că, într-o zi, i-a venit ideea să realizeze un videoclip despre „lucrurile tipice” pe care le fac românii. „Începea cam așa: sunt român și, bineînțeles, fac asta și asta”. L-a postat pe internet, s-a dus la culcare, iar a doua zi avea deja aproximativ 200.000 de vizualizări. Și-a dat seama că exista un interes și „a exagerat puțin”.
Unul dintre cele mai virale videoclipuri ale sale este despre diferențele dintre sistemul de învățământ românesc și cel spaniol.
A avut și momente în care el glumea despre România și urmăritorii îl contraziceau, cum ar fi atunci când a spus că „în România oamenii conduc groaznic” și „toată lumea scria în comentarii: de ce nu te-ai dus în Portugalia”.
„Cred că, fiind o țară care a trecut prin momente mai grele sau care a trebuit să muncească mai mult, a dezvoltat un umor mai negru”, spune Alex Olariu.
Concluzia lui e directă: „Până la urmă, trebuie să ajungi să râzi de nenorocirile tale”. Este părerea împărtășită și de Bianca, și de Valentin.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.