Alţi doi proxeneţi din gruparea lui Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu, au fost reţinuţi

Alte două persoane au fost reținute de procurorii DIICOT în dosarul de proxenetism în care a fost arestat preventiv Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu. Potrivit polițiștilor, cei doi au fost prinși la Nădlac, în timp ce intrau în țară.

Conform Poliției Române, cei doi bărbaţi, în vârstă de 35 şi 33 de ani, au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră în punctul de trecere Nădlac 2, pe sensul de intrare în România, fiind preluați apoi de poliţişti de combatere a criminalităţii organizate.

Ei au fost reținuți pentru 24 de ore de către DIICOT Craiova, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism și spălare a banilor, și urmează să fie duși la Tribunalul Dolj, cu propunere de arestare preventivă.

Anchetatorii spun că bărbaţii, împreună cu alte persoane din Craiova, Sibiu și București, ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat acuzat de racolarea, transportul şi exploatarea sexuală a mai multe minore şi tinere în Germania, Marea Britanie şi Austria.

În 11 noiembrie, în acest dosar au fost făcute percheziții în județele Dolj, Gorj, Olt, Sibiu, Vâlcea, Brașov, Giurgiu și Ilfov, iar o zi mai târziu au fost arestate preventiv 8 persoane, între care și Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu. Alex Bodi este acuzat că a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat prin violenţă să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj.

Gruparea a fost constituită din penitenciar

Conform DIICOT, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre „locotenenţii” acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 – 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda „loverboy”), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, şi profitând de starea lor de vulnerabilitate – situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.

După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale – Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia – şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.

În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.

În urma cercetărilor s-a stabilit că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).

Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.

Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie.

O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.

Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să le perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, „locotenenţii” săi recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri.