O judecătoare sfidează curentul majoritar din Justiție și, în cazul de corupție într-un spital din Brașov, ea e împotriva fenomenului masiv care duce la achitări

Tribunalele și curțile de apel din mai bine de jumătate de țară au anulat probe din dosarele de corupție în care procurorii au folosit munca polițiștilor DGA, arată datele centralizate de la parchete de către HotNews. În instanță, a fost dată și o primă achitare pe acest fond, la o luare de mită.

• HotNews a întrebat DNA și toate parchetele de pe lângă tribunalele din țară cum le-a afectat munca decizia din 2025 a Înaltei Curți, aplicată retroactiv de unele instanțe. Mai exact, în câte dosare trimise în judecată instanțele au exclus probele pe motiv că au fost adunate de polițiști DGA. 
• Marius Hărșan, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Mureș, susține că ce se întâmplă „a paralizat întreaga activitate a DGA”, iar „celelalte organe de urmărire penală au ajuns depășite de situație”.

Era de așteptat ca procurorii să ia poziție în urma anulării probelor culese de ofițerii DGA, pentru că ei reprezintă acuzarea construită și pe aceste probe.

Din cele 33 de parchete de pe lângă tribunale care au răspuns demersului HotNews, 15 s-au confruntat cu anularea de probe în dosare de către judecători în temeiul deciziei instanței supreme. Ele sunt enumerate în articol.

A apărut și o surpriză. O judecătoare explică, într-o motivare, de ce nu e de acord cu anularea probelor.

Cazul este legat de Spitalul din Brașov, unde procurorii susțin că doi șefi ai spitalului au favorizat o firmă care livra mâncarea în spital: prejudiciul, susține DNA, e de 3,5 milioane de euro.

Totul a pornit de la decizia prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a reglementat competența polițiștilor DGA, decizie publicată în Monitorul Oficial în 16 septembrie 2025. În document, se precizează că ea devine obligatorie începând cu data publicării, însă multe instanțe o aplică retroactiv.

Zece dintre parchete au comunicat că nu au avut dosare în care să fie excluse probe în baza deciziei ICCJ de anul trecut,  iar alte opt au transmis că nu au avut polițiști DGA delegați în anchete.

În total, până în prezent, în 19 dosare trimise în judecată de parchetele de pe lângă tribunalele din țară judecătorii au exclus probele esențiale, invocând decizia instanței supreme de anul trecut, potrivit datelor centralizate de HotNews.

În multe dintre județe, dosarele în care s-au exclus probele erau și singurele dosare de corupție în care procurorii au apelat la sprijinul polițiștilor DGA. 

Șapte parchete de pe lângă tribunale, respectiv cele din Caraș Severin, Gorj, Ilfov, Maramureș, Prahova, Sibiu și Suceava, n-au comunicat datele. Au motivat că nu au o evidență centralizată a dosarelor în care s-au exclus probele de către instanțe în baza deciziei ICCJ de anul trecut.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a respins solicitarea pe motiv că „nu se încadrează în prevederile Legii 544/2001”, privind liberul acces la informațiile de interes public, iar cel din Brăila nu a răspuns deloc. 

Decizii contradictorii ale instanțelor

Cele mai afectat parchet a fost cel de pe lângă Tribunalul Neamț. Aici, din 11 dosare în care probele au fost adunate cu ajutorul ofițerilor DGA, în patru dintre ele judecătorii au anulat probele care susțineau acuzarea. În celelalte dosare probele au fost menținute. Nu este singurul județ în care judecătorii dau hotărâri contradictorii în privința aplicării deciziei ICCJ.

„Practica instanțelor judecătorești la nivel local și național este contradictorie în ceea ce privește efectele Deciziei nr. 8/2025 (n.r. – hotărârea instanței supreme), astfel încât la nivelul unității noastre de Parchet se așteaptă cristalizarea unei practici unitare cu privire la incidența în timp a acestei decizii”, a precizat pentru HotNews, Anca Elena Apostol, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Neamț.

Marius Hărșan, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Mureș: „Decizia a paralizat întreaga activitate DGA”

În alte județe, procurorii s-au văzut nevoiți să refacă anchetele de la zero. Acolo unde acest lucru a mai fost posibil. Este cazul procurorilor din Mureș. 

În patru dosare în care cercetările erau declanșate înainte de decizia ICCJ, pentru a-și susține acuzarea procurorii au refăcut toate actele procedurale care erau realizate de polițiștii DGA. Într-un singur caz, pecizează conducerea parchetului, acest lucru nu a mai putut fi posibil. Curtea de Apel Mureș urmează să hotărască dacă va exclude sau nu probele din acel dosar.

„Dorim să evidențiem faptul că Decizia nr. 8/2025 a ICCJ în sine a paralizat întreaga activitate DGA. Au fost necesare ajustări majore și în modul de administrare a delegărilor ce au avut un impact major asupra celorlalte organe de cercetare penală desemnate a lucra în acele dosare, iar lipsa de experiență și specificitatea sarcinilor au făcut ca acestea din urmă să fie depășite de situație”, a precizat, pentru HotNews, Marius Hărșan, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Mureș.

Ce spune Parchetul Tribunalului București

La Parchetul Tribunalului București, din cele 8 dosare în care au fost delegați polițiști DGA, în jumătate dintre ele inculpații au cerut instanței anularea probelor. Până în prezent, judecătorii au exclus probele dintr-un dosar.

În celelalte trei, judecătorii urmează să hotărască în perioada imediat următoare dacă vor declara nule probele adunate de polițiștii DGA. 

„În cauza în care au fost excluse probele obținute în urma actelor de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală din cadrul DGA, Parchetul de pe lângă Tribunalul București nu a formulat cerere de restituire a cauzei, pentru că era depășit momentul procesual în care se putea face acest lucru, probele fiind excluse în cursul judecății în primă instanță. În celelalte trei cauze în care s-a invocat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală din cadrul DGA se află în faza judecății în apel, astfel că nici în aceste cazuri nu ar fi posibilă o eventuală solicitare de restituire a cauzelor la parchet”, a explicat Parchetul Tribunalului București în răspunsul trimis HotNews. 

DNA spune cum au fost șterse zeci de probe dintr-un dosar de achiziții publice

DNA a precizat că nu deține o evidență statistică distinctă cu dosarele în care au fost delegați polițiști DGA, în care inculpații să nu aibă calitatea de angajat DGA. Totuși, instituția a precizat că până în prezent, în 14 dintre dosarele trimise în judecată de DNA, instanțele de judecată au anulat probe  invocând decizia ICCJ de anul trecut.

„În limitele competențelor sale legale, Direcția Națională Anticorupție exercită căile de atac prevăzute de lege ori de câte ori apreciază că sunt întrunite temeiurile legale. (…) Instituția noastră nu emite puncte de vedere sau opinii juridice cu privire la modalitatea de aplicare a Deciziei nr. 8/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de interpretare și aplicare a acesteia revenind exclusiv instanțelor de judecată.”, se arată în răspunsul transmis HotNews.

DNA spune că într-unul dintre dosare, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, instanța a sesizat din nou Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru lămuriri suplimentare referitoare la aplicarea deciziei din 2025.  

Doi șefi ai spitalului din Brașov, acuzați că au favorizat o firmă de catering: 3,5 milioane de euro paguba

Unul dintre dosarele în care aproape toate probele au fost declarate nule este cel al fostei directoare economice a Spitalului Județean Brașov Floare Barra, trimisă în judecată alături de fostul șef al Serviciului de achiziții al unității medicale, Ovidiu Mihnea Stoica. Cei doi sunt acuzați că au favorizat o firmă la licitaţia pentru serviciul de catering, prejudiciind spitalul cu peste 18 milioane de lei.

Ancheta, coordonată de DNA, a fost sprijinită de polițiști DGA. În primă instanță, Tribunalul Brașov a respins cererea inculpaților de a declara nulitatea probelor pe motiv că au fost adunate de polițiștii DGA.

Decizia a fost contestată și a ajuns la Curtea de Apel Brașov. Aici, cei doi judecători din complet – Ciprian Gavrilă (presedinte de complet) și Cristina Moisă – au avut opinii diferite. Unul era de acord cu anularea probelor, celălalt nu. A intrat în complet un al treilea judecător, Mădălina Potârnichie, care a înclinat balanța pentru anularea probelor. Astfel, pe 30 aprilie, cei doi magistrați, Ciprian Gavrilă și Mădălina Potârnichie, au declarat nule și au eliminat din dosar zeci de probe – de la date adunate la percheziții, la rapoarte de constatare și declarații de martori. 

O judecătoare explică de ce consideră că decizia ICCJ nu ar trebui să se aplice retroactiv

Cristina Moisă, cel de-al treilea judecător, care nu a fost de acord cu anularea probelor, și-a motivat decizia într-o opinie separată. Magistratul spune că „nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune excluderea unor mijloace de probă” și explică pe larg de ce consideră că este greșită aplicarea retroactivă a deciziei instanței supreme de anul trecut, potrivit încheierii de ședință, consultate de HotNews.

Judecătorul amintește că instanța supremă s-a pronunțat asupra competenței polițiștilor DGA în 2020. Atunci, instanța supremă a stabilit că delegarea polițiștilor DGA în dosarele de corupție, în care nu sunt vizați angajați MAI, nu reprezintă o problemă.

„În cauzele în care competenţa de efectuare a urmăririi penale este a procurorului, analiza legalităţii administrării probelor se face prin raportare la această competenţă, şi nu a organului de cercetare penală, care nu are nicio competenţă în efectuarea urmăririi penale”, argumentează judecătorul în opinia separată. 

Argumentele magistratului

Magistratul pune în discuție securitatea juridică în cazul deciziilor aplicate retroactiv.

„A aplica la acest moment decizia RIL 8/2025 şi pentru trecut, respectiv pentru acte care au fost realizate ulterior deciziei HP 21/2020, cu respectarea interpretării oferite de aceasta, ar însemna lipsirea de efecte a primei decizii, ceea ce ar echivala cu o atingere adusă şi acestui principiu al securităţii juridice”, a motivat magistratul Curții de Apel Brașov.

„În raport de toate cele expuse, consider că ambele hotărâri succesive produc efecte, decizia HP 21/2020 vizând acte realizate anterior şi ulterior pronunţării acesteia, până la publicarea noii decizii RIL 8/2025, decizie care se va aplica cu privire la actele realizate de DGA ulterior acestui moment”, a continuat judecătorul.

„Având în vedere că actele care fac obiectul excepţiei ridicate de inculpaţi în prezenta cauză sunt anterioare pronunţării deciziei RIL, legalitatea acestora se apreciază în acord cu interpretarea regăsită în decizia HP 21/2020. Într-o astfel de interpretare, competenţa realizării actelor aparţinea procurorului care avea posibilitatea delegării acesteia, după cum a expus pe larg Înalta Curte în decizie, considerentele fiind citate mai sus, probele fiind deci legal obţinute în această modalitate”, a conchis magistratul.

Prima achitare pe fondul anulării probelor

Efectele anulării probelor obținute cu ajutorul polițiștilor DGA sunt evidențiate în zeci de situații, spun mai mulți procurori consultați de HotNews. Dosarele în care probatoriul nu va mai putea fi refăcut vor fi clasate.

Trei parchete au precizat pentru HotNews că au făcut deja acest lucru. Este vorba de parchetele de pe lângă tribunalele Covasna, Harghita și Hunedoara. 

În instanță, prima achitare venită pe fondul anulării probelor în baza deciziei ICCJ de anul trecut a fost pronunțată la Tribunalul Dâmbovița pe 21 mai, într-un dosar în care un medic de familie a fost trimis în judecată încă din 2024 pentru luare de mită. El era acuzat că primea bani pentru a le elibera pacienților diverse documente medicale – de la bilete de trimitere, la certificate de boală.  

Aproape toate probele din dosar au fost anulate de instanță: declarații de martori, înregistrări ambientale, procese verbale. Singurele probe rămase valide au fost declarațiile denunțătoarei din acest dosar, a mamei și fratelui femeii. Prea puțin, spune instanța, pentru a dispune o soluție de condamnare.

„Îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse, eliminarea referirilor la acestea şi eliminarea redării conţinutului acestora din cuprinsul tuturor actelor procedurale (inclusiv din rechizitoriul întocmit în cauză). Având în vedere probatoriul existent şi administrat în această cauză, instanţa apreciază că se impune achitarea inculpatei”, a motivat instanța.