Un nou fenomen în justiție, după prescrieri. Dosare de corupție rămân fără probe și riscă închiderea. Procuror: „Întrebarea e dacă vrea cineva să facă ceva” / Dosarul din care au dispărut 32 de martori

Tribunalul București a decis recent anularea probelor care vizau mandatele de supraveghere și interceptările din dosarul în care fostul șef al Direcției Economice din Ministerul Transporturilor Petru Neacșa este acuzat că a primit mită aproape 100.000 de euro. Nu e un caz, sunt mai multe, arată o analiză HotNews.

• Dispariția probelor din dosare este „cu siguranță, un fenomen”, a spus într-un dialog cu redacția vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu. 

• Hotărârile au venit după ce Înalta Curte a stabilit în 2025 că nu mai poate fi folosită munca ofițerilor DGA în dosarele de corupție care nu vizează angajați ai MAI.
• De pildă, nu mai puțin de 32 de martori au dispărut, de pildă, din dosarul unui important, dar puțin cunoscut om de afaceri, cel mai importantului crescător de oi din România, care luase subvenții din bani publici.
• Articolul de față arată ce s-a întâmplat recent în dosarele unor primari acuzați de mită, ale unor polițiști și în cazul unor conexiuni politice.
• „Ce s-ar putea face? În primul rând întrebarea este dacă vrea cineva să facă ceva”, explică procurorul Staicu și indică marile mize.

Acuzat că a luat 100.000 de euro pentru achiziții de nave de salvare

În multe dosare de corupție decizia ICCJ că polițiștii DGA pot fi delegați de procurori doar în cauze în care sunt vizați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne este aplicată retroactiv, inclusiv după depășirea etapei camerei preliminare. La fel s-a întâmplat și în dosarul fostului șef al Direcției Economice din Ministerul Transporturilor Petru Neacșa.

​În iulie 2021, Petru Neacșa a fost reținut de procurorii DNA, fiind acuzat că a primit mită 460.000 de lei de la un om de afaceri care câștigase un contract cu Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.

Neacșa este acuzat de DNA că a primit banii pentru ca prin intermediul direcției pe care o conducea să asigure fondurile necesare achiziționării a patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de 85 de milioane de lei.

Neacșa a fost trimis în judecată în decembrie 2021. Dosarul nu a fost soluționat nici până în prezent, aflându-se pe rolul Tribunalului București. Până la începutul anului 2023, dosarul s-a aflat în cameră preliminară, judecata pe fond începând în martie 2023.

La trei ani distanță, în luna februarie a acestui an, avocatul lui Neacșa a invocat nulitatea absolută a ordonanțelor procurorului prin care au fost delegaţi ofițeri DGA pentru aplicarea mandatelor de supraveghere tehnică. Apărarea a cerut şi eliminarea din caz a probelor obținute prin implicarea polițiștilor DGA: e vorba despre procesele-verbale prin care erau redate interceptările.

Tribunalul București a decis eliminarea probelor

În 24 aprilie 2026, Tribunalul București a decis excluderea din acest dosar a probelor obținute cu ajutorul ofițerilor DGA. Judecătorul a considerat că, deși solicitarea vine după depășirea etapei camerei preliminare, nu este tardivă, pentru că, în caz contrar, „inculpatul ar fi privat de dreptul său de a fi ascultat de un tribunal”, conform deciziei Tribunalului București consultate de HotNews.

„Instanța constată că probele a căror nelegalitate se cere a fi constatată au o influență covârșitoare asupra rezultatului procesului penal și, deși nu reprezintă probe exclusive, acestea pot fi considerate ca fiind determinante la adoptarea unei soluții, unicul remediu pe care îl are la îndemână instanța fiind îndepărtarea de la dosarul cauzei a probelor reclamate ca fiind obținute printr-un procedeu probatoriu lovit de nulitate absolută”, se mai menționează în hotărârea Tribunalului București.

Hotărârea – care vine la aproape patru ani și jumătate de la trimiterea în judecată a fostului șef din Ministerul Transporturilor – poate fi contestată de procurori doar la finalul procesului.

Acum, dosarul a fost trimis la Constanța pentru a fi excluse probele obținute cu ajutorul ofițerilor DGA.

Dosarul Neacșa a avut termen în 6 mai, când a fost amânat pentru 3 iunie.

Probe anulate de instanțe din mai multe județe

Săptămâna trecută, Tribunalul Vaslui a decis să elimine peste 150 de probe din dosarul în care în decembrie 2024 DNA l-a trimis în judecată pentru luare de mită pe fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru.

Aceste probe au fost declarate nule de către instanță pe motiv că au fost obținute în baza unor înregistrări făcute de DGA. 

Spre deosebire de dosarul lui Neacșa, dosarul lui Nelu Tătaru se afla în procedura camerei preliminare, iar avocații au invocat nulitatea probelor, raportat la decizia instanței supreme de anul trecut.

Au fost excluse din dosar zeci de procese-verbale cu înregistrări ambientale, declarații de martori, ordonanțe de delegare, procese-verbale întocmite de polițiștii DGA prin care s-a dispus supravegherea tehnică. DNA are la dispoziție 5 zile să anunțe tribunalul dacă mai menține decizia de trimitere în judecată a fostului ministru sau dacă vrea restituirea dosarului. 

HotNews a identificat multe alte dosare de corupție sau de fraude cu fonduri europene în care judecătorii au decis excluderea unor probe pe motiv că în anchete au fost implicați polițiști DGA.

Alte mite, aceeași decizie

Curtea de Apel Brașov a decis restituirea la parchet a dosarului în care a fost trimis în judecată un medic de la Spitalul CFR Brașov acuzat că a luat mită de la 60 de pacienți. Decizia pronunțată pe 3 aprilie este definitivă.

Un alt dosar în care un medic de la Spitalul de Urgență Pitești a fost trimis în judecată, fiind acuzat că a primit mită de la 71 de pacienți, a fost restituit procurorilor, după ce judecătorii au decis excluderea probelor din dosar, invocând decizia instanței supreme din 2025.

Tribunalul București a decis în luna martie excluderea mai multor probe și din dosarul în care patru polițiști locali de la Poliția locală a Sectorului 1 sunt judecați pentru fapte de corupție. Și în acest caz, decizia a fost luată după ce dosarul a trecut de etapa camerei preliminare. Zeci de procese-verbale cu interceptări, înregistrări ambientale, declarații de martori au fost excluse din dosar, potrivit deciziei instanței.

O decizie similară a luat în 16 aprilie și Tribunalul Mehedinți, care a stabilit  excluderea probelor din dosarul în care este judecat primarul comunei Ponoarele, Georgică Pătrașcu.

În cazul Andreșoi, cel mai mare crescător de oi din România, au fost eliminați 32 de martori

Tribunalul Timiș a decis, în 24 martie, excluderea probelor dintr-un dosar instrumentat de Parchetul European, cu un prejudiciu de 2,2 milioane de euro, în care au fost trimiși în judecată fostul director al APIA Hunedoara, împreună cu doi funcționari ai aceleași instituții, și Dumitru Andreșoi, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine ”Dacia”.

Dumitru Andreșoi este considerat ca fiind cel mai mare crescător de oi din România. Faptele din dosar sunt din perioada 2018-2023.

Dumitru Andreșoi a fost trimis în judecată de Parchetul European fiind acuzat că timp de cinci ani a primit 11,2 milioane de lei (aproximativ 2,2 milioane de euro) subvenții din fonduri europene pentru 13.850 hectare de teren, deși în realitate avea drept de utilizare doar pentru 2.116 hectare, potrivit datelor din dosarul aflat la Tribunalul Timiș. 

Totul a fost posibil cu sprijinul șefilor din APIA Hunedoara, care, deși știau de artificiile la care apela fermierul, nu au stopat frauda, sună versiunea procurorilor.

Fiind în special zone împădurite, suprafețele deținute de Dumitru Andreșoi nu erau eligibile pentru a primi subvenții pentru întreţinerea păşunilor. Și, atunci, fermierul își punea angajații, acuză procurorii, să identifice terenuri care erau eligibile pentru a primi subvenţii pe raza aceleiaşi comune, iar la APIA erau indicate ca fiind arendate respectivele parcele pentru care, în realitate, nu avea titlu și nici drept de arendă.

După ce dosarul a fost trimis în judecată, avocații inculpaților au cerut anularea probelor pe motiv că în anchetă au fost folosiți ofițeri DGA.

Tribunalul Timiș a admis  cererea și a decis excluderea din dosar a zeci de probe care susțineau acuzarea. Astfel, au fost eliminate mărturiile a 32 de martori, pe motiv că au fost audiați de polițiști DGA, precum și peste 100 de file în care erau redate interceptări în care erau surprinși inculpații.

Din dosar au fost excluse și mai multe adrese comunicate de primăriile unde se află suprafețele pentru care s-au acordat subvențiile, pe motiv că adresele au fost transmise Serviciului Județean Anticorupție Timiș.  

Alte cazuri

De asemenea, un fermier din Giurgiu trimis în judecată de Parchetul European pe motiv că ar fi obținut pe nedrept 1,7 milioane de euro din fonduri UE a scăpat de principalele probe din dosar, pe motiv că au fost obținute prin implicarea polițiștilor DGA. Curtea de Apel București a luat această decizie, care este definitivă, în 11 martie.

Tribunalul Iași a decis anularea probelor și restituirea la parchet a unui dosar de corupție din domeniul silvic.

Decizii similare au mai fost pronunțate și de Curtea de Apel Alba Iulia, precum și de tribunalele din Dolj, Dâmbovița și Olt, arată datele de pe portalul instanțelor.

Unii judecători au altă opinie

Sunt și judecători care consideră că decizia Înaltei Curți nu trebuie aplicată retroactiv și se opun anulării probelor obținute cu ajutorul ofițerilor DGA, potrivit soluțiilor identificate de HotNews pe portalul instanțelor.

Tribunalul Gorj a respins în 22 aprilie cererea de anulare a probelor dintr-un dosar de corupție care vizează un funcționar silvic, arătând în motivarea deciziei că hotărârea din 2025 a Înaltei Curți se aplică retroactiv:

„Decizia este obligatorie de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, aspect care rezultă din cuprinsul dispoziţiilor art. 474 alin. 4 din Codul de procedură penală. De asemenea, legalitatea actelor de urmărire penală se apreciază în raport cu dispoziţiile legale în vigoare şi în interpretarea valabilă la momentul efectuării acestora, astfel că efectele deciziei nr. 8/2025 nu se răsfrâng asupra legalității actelor de urmărire penală și a administrării probelor efectuate de organele de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie anterior publicării deciziei”.

Decizii similare au fost pronunțate de judecători din Cluj, Mureș, Brașov și Ploiești, potrivit soluțiilor publicate pe portalul instanțelor.

Ce arată cifrele DGA privind dosarele în care au lucrat polițiștii

La nivel oficial, nu există o statistică privind numărul dosarelor afectate de decizia instanței supreme de anul trecut. 

HotNews a solicitat un punct de vedere DNA pe tema efectelor anulării probelor în dosarele de corupție în care au fost folosiți ofițeri DGA încă din 30 ianuarie, când instituția era condusă de Marius Voineag, însă instituția nu a răspuns solicitării nici până în prezent. 

De asemenea, HotNews a solicitat tuturor parchetelor de pe lângă tribunalele din țară o situație în acest sens, iar datele vor fi publicate după ce vor fi comunicate de parchete.

Cel mai recent raport de activitate al DGA, cel din 2024, anul anterior pronunțării deciziei Înaltei Curți, arată că doar puțin peste 7% din suspecții din dosarele în care au fost delegați ofițeri DGA aveau calitatea de angajați ai MAI.

Potrivit raportului pentru anul 2024, polițiștii DGA au efectuat activități procedurale în 2.653 de dosare penale. În anchete în care au fost delegați polițiști DGA, au fost puse sub acuzare 2.623 de persoane, dintre care doar 189 aveau calitatea de angajați ai MAI. Documentul DGA mai arată că în anul respectiv din cele 1.043 de persoane care au dobândit calitate de inculpat doar 126 erau angajaţi ai Ministerului de Interne.

Vicepreședinte CSM: „Toate dosarele nefinalizate au această problemă”

Procurorul CSM Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului, a atras atenția, recent, într-o postare pe Facebook, asupra pericolului care amenință dosarele de corupție în care au fost folosiți polițiști DGA.

„Probele sunt anulate pe banda rulantă și cauzele sunt restituite la procuror atunci când urmărirea penală este rodul colaborării cu DGA în cazul dosarelor de corupție sau când nu există o expertiză efectuată în dosarele de evaziune fiscală. Numărul mare de dosare distruse ca urmare a hotărârilor ICCJ cred că poate califica situația ca fiind un fenomen; al câtelea din ultimii 10 ani”, a spus Claudiu Sandu.

Contactat de HotNews, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu, a vorbit și el despre un fenomen. 

„Este un fenomen, cu siguranță. Lucrând aproape 15 ani la Secția de Urmărire Penală a Parchetului Tribunalului București, pot să vă spun că lucrul cu DGA-ul era o chestiune de normalitate și asta a făcut toată țara, pentru ca astea erau resursele pe care le aveai la dispoziție. Nu au fost niciodată probleme la instanțe dacă se invoca vreo nulitate, era o practică bătătorită. Mai mult, în 2020 instanța supremă a stabilit că delegarea polițiștilor DGA este în regulă, fiind prevăzută de Codul de procedură.

Acum, după o viață întreagă de muncă cu DGA-urile la parchetele de pe lângă tribunale, peste noapte a dispărut această posibilitate. Ba, mai mult, toate dosarele care sunt nefinalizate au această problemă a excluderii probelor”, a declarat vicepreședintele CSM.

„Întrebarea este dacă vrea cineva să facă ceva”

El spune că procurorii „au primit cu mare amărăciune această decizie”, pentru că au simțit cum munca lor de ani de zile se risipește.

„Nu este ca și cum ai fi făcut cine știe ce greșeală și ai distrus un dosar. Era o practică bătătorită, așa s-a lucrat 20 de ani. DGA-urile erau singurele structuri cu care se lucra pe domeniul acesta al corupției”, a afirmat procurorul CSM.

Întrebat ce s-ar putea face, vicepreședintele CSM spune că în privința deciziei instanței supreme lucrurile sunt clare și nu se mai poate interveni, însă consideră că resursele DGA ar trebui valorificate. 

„Ce s-ar putea face? În primul rând întrebarea este dacă vrea cineva să facă ceva. Având în vedere că DGA-ul este totuși un mamut, o structură în care s-au alocat resurse umane, resurse financiare, cred că până acum ar fi trebuit să se întâmple ceva pentru a se valorifica această instituție.

Dacă ar rămâne cu competența de acum, evident că nu au nevoie de tot. Resursele ar fi putut fi relocate în cadrul poliției judiciare, în cadrul IGPR-ului, puteai să duci oameni, puteai să duci tehnică. Dacă nimeni nu face nimic în sensul acesta, aș putea trage concluzia că pentru ei este ok situația și nu trebuie făcut nimic”, a adăugat vicepreședintele CSM.

Mai mulți procurori consultați de HotNews, care au vorbit sub protecția anonimatului, invocând că se tem de cercetări disciplinare, spun că aplicarea retroactivă a acestei decizii a instanței supreme va avea efecte majore asupra unor dosare de corupție aflate pe rolul instanțelor. Prin anularea probelor obținute cu ajutorul DGA, care duce implicit la slăbirea probatoriilor, multe dosare riscă să se închidă prin soluții de achitare, afirmă ei.