Ministrul Apărării cere țărilor NATO să trimită capabilități anti-dronă în România: „Românii au început să simtă mirosul de explozibil adus de dronele rusești” / Ce urmează

România le-a cerut aliaților NATO să disloce temporar în țara noastră sisteme care să poată contracara dronele rusești, după incidentul de la Galați, unde o dronă a Rusiei a căzut pe un bloc și a rănit două persoane. Sprijinul ar trebui să acopere perioada până când încep să fie livrate noi sisteme cu capabilități antidronă cumpărate de România prin programul SAFE.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a mers marți în Belgia, la cartierul general militar al NATO, care conduce și coordonează operațiile militare ale Alianței (SHAPE).

„În fața reprezentanților militari ai celor 32 de state membre, am prezentat realitatea cu care se confruntă România: drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO și riscurile pe care acestea le generează pentru cetățenii noștri. Am discutat inclusiv despre ultimul incident de la Galați și despre cum au ajuns românii să simtă mirosul de explozibil adus de dronele rusești. Și am justificat de ce consider că este legitim că am solicitat sprijin”, a scris ministrul Apărării, pe Facebook.

El spune că a prezentat deschis modul în care este dusă momentan lupta antidronă în zona Dobrogei, „cum folosim capabilitățile pe care le avem, ce vulnerabilități am identificat și, mai ales, ce măsuri am luat pentru a le acoperi”.

După incidentul dronei Geran-2 care s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane, reprezentanții MApN au spus că au existat dificultăți în a urmări drona pe radar, iar angajarea țintei cu avioanele de luptă F-16 ridicate în aer a fost evitată pentru a nu provoca daune colaterale – profilul de zbor al dronei și zona traversată nepermițând o angajare în siguranță.

Totodată, reprezentanții MApN au mai spus că celelalte sisteme de combatere a dronelor, precum tunurile antiaeriene autopropulsate Gepard sau sistemul anti-dronă MEROPS, erau dislocate în alte arii din zona Deltei și nu au putut interveni punctual în cazul dronei căzute în Galați.

România a cerut sprijin militar. Ce urmează

Ministrul spune că România a comandat prin SAFE „capabilități moderne de apărare antiaeriană și antidronă, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro”, însă primele livrări vor începe peste aproximativ un an și jumătate.

„Până atunci, este legitim să solicităm sprijin aliat temporar pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic. Încă din luna februarie suntem într-un dialog permanent cu aliații noștri pentru identificarea celor mai bune soluții. Am solicitat de atunci acest sprijin aliat. Acum am venit cu dovada contractelor semnate, demonstrând că România se ține de cuvânt și contribuie semnificativ la apărarea NATO. În paralel, am luat constant măsuri pentru a utiliza cât mai eficient capabilitățile existente și pentru a reduce riscurile”, a afirmat ministrul Apărării.

El spune că „nu există nicio țară care să dețină, în orice moment, toate resursele necesare pentru orice scenariu posibil”: „Important este să identifici realist vulnerabilitățile, să le recunoști și să acționezi pentru a le reduce. Exact asta face România astăzi”.

După prezentarea situației din România și solicitarea țării noastre pentru sprijin, reprezentanții militari ai țărilor membre NATO vor trebui „să propună decidenților politici aprobarea de transfer temporar, până când României îi vor fi livrate capabilitățile antidronă abia comandate, tehnica cerută de Ministerul Apărării în luna februarie și aprobată la nivel tehnic de NATO”, adaugă ministrul Apărării.

Ce sisteme anti-dronă au fost contractate prin SAFE

România a semnat vineri, 29 mai, mai multe contracte de pe lista de programe individuale de achiziții finanțate prin mecanismul SAFE. O parte din contractele semnate vizează tehnică ce poate fi folosită pentru lupta antidronă.

Mai exact, MApN a semnat contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Italia S.p.A, a produselor anti-dronă „Sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilități CRAM și CUAS SKYNEX”, „Sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune VSR-CUAS SKYRANGER 35” și „Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată (CIWS) Millenium”.

Valoarea contractului este 982 milioane de euro, fără TVA. Rheinmetall are obligația de a furniza 7 sisteme SKYNEX, 2 sisteme SKYRANGER 35 (24 baterii) și 2 sisteme Millenium.

Un alt contract semnat de MApN se referă la furnizarea de către compania Rheinmetall Waffe Munition GmBH a peste 400.000 de „Muniție cal. 35 mm AHEAD”, în valoare de 449.750.000 euro, fără TVA.

Pe lista de proiecte SAFE ce au legătură și cu domeniul anti-dronă se regăsește și un contract de aproape 260 de milioane de dolari pentru radare GM-200 de la Thales, dar și trei sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T pentru circa 550 milioane de euro.

Pentru niciun contract SAFE nu a fost prezentat public care sunt termenele de livrare în parte, însă întreg mecanismul SAFE presupune finalizarea achizițiilor până în 2030.