Raportul de țară 2026: Comisia Europeană îi dă României o bilă albă și o listă lungă de restanțe. Reformele care nu pot fi amânate
Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul de țară pe 2026 și Recomandările de țară pentru 2026-2027. România rămâne cu dezechilibre macroeconomice excesive, dar a fost lăudată pentru eforturile de consolidare fiscală din 2025, potrivit documentului.
Documentul trasează lista de priorități pe care autoritățile de la București ar trebui să le abordeze în următorii doi ani. Concluzia generală: progrese reale în reducerea deficitului, dar rămân vulnerabilități semnificative.
Deficitul scade, dar prea lent
Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 – o reducere obținută prin înghețarea salariilor și pensiilor publice, creșteri de TVA, accize mai mari și un impozit pe dividende majorat. Comisia estimează că deficitul va continua să scadă, la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, dar atrage atenția că situația fiscală rămâne fragilă, cu riscuri suplimentare generate de incertitudinea politică internă.
Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 59,3% la sfârșitul lui 2025, cu o traiectorie ascendentă proiectată până la 63,4% în 2027. Procedura de deficit excesiv rămâne în vigoare, dar este menținută în stand-by în urma eforturilor de ajustare.
Creșterea economică reală a fost de 0,7% în 2025. Comisia estimează un avans de doar 0,1% în 2026 – aproape stagnare – urmat de o revenire la 2,3% în 2027. Inflația calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum se menține ridicată: 6,8% în 2025, cu o prognoză de 7,0% în 2026.
Colectarea taxelor, cea mai slabă din UE
Unul dintre punctele cele mai critice ale raportului vizează capacitatea de colectare fiscală. Decalajul de TVA al României se ridică la 30% din încasările potențiale, cel mai mare din Uniunea Europeană. Comisia recomandă explicit reducerea acestui gap ca prioritate urgentă. Pe termen mediu, documentul sugerează și o reducere a taxelor pe muncă pentru angajații cu venituri mici, care suportă în prezent o povară fiscală relativ ridicată față de media europeană.
Pensii, salarii publice și investiții – reformele care nu pot fi amânate
Comisia salută adoptarea reformei generale și speciale a pensiilor, dar cere implementarea completă și susținută a acesteia. Mai mult, consideră urgentă proiectarea și aplicarea unei reforme a salarizării în sectorul public – un domeniu în care, notează documentul, există tendința cronică de a cheltui mai mult decât prevede bugetul, din cauza coordonării deficitare între ministerele de linie și Ministerul Finanțelor.
Lipsa unui plan de investiții pe termen mediu, care să reflecte toate angajamentele și cerințele de finanțare pe ciclul de viață al proiectelor, este identificată ca o altă vulnerabilitate structurală.
Energie: tranziție blocată de subvenții la combustibili fosili
România subvenționează în continuare combustibilii fosili, iar sectorul de termoficare rămâne în mare parte nereformat, dependent de gaze naturale. Comisia avertizează că absența unui calendar clar de eliminare a acestor subvenții înainte de 2030 descurajează electrificarea și frânează decarbonizarea.
Raportul constată că ponderea energiei electrice în consumul total de energie a stagnat în ultimul deceniu, parțial din cauza unui raport nefavorabil între prețul energiei electrice și cel al gazelor – la care subvențiile pentru combustibili fosili contribuie. Printre recomandările concrete: accelerarea instalării de capacități de energie regenerabilă, modernizarea rețelei electrice, creșterea interconexiunilor transfrontaliere și renovarea fondului construit.
Piața muncii: femeile, tinerii și persoanele cu dizabilități, în afara sistemului
România are una dintre cele mai scăzute rate de participare feminină pe piața muncii din UE – 57,8%, față de media europeană de 71,1%. Rata tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare (NEETs) este de 19,4%, aproape dublă față de media UE de 11,1%. Șomajul în rândul tinerilor se numără printre cele mai ridicate din blocul comunitar.
Decalajul de angajare pentru persoanele cu dizabilități este semnificativ peste media europeană, iar participarea lor la piața muncii la sfârșitul carierei este una dintre cele mai slabe din UE. Comisia recomandă îmbunătățirea politicilor active de ocupare, extinderea accesului la servicii de îngrijire pentru copiii sub trei ani – România înregistrează o rată de participare de 11,4%, față de 39,2% în UE – și adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
Educație: peste 40% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență în matematică și citire
Sistemul educațional românesc rămâne unul dintre cele mai fragile din Uniune. Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în matematică, citire și științe — față de sub 30% media europeană.
Abandonul școlar timpuriu atinge 23,7% în mediul rural, față de 4,6% în orașe. Doar 7,2% dintre participanții la educația și formarea profesională au beneficiat de învățare la locul de muncă, față de o medie europeană de 65,2%.
Sărăcie și excluziune socială – în continuare printre cele mai mari rate din UE
Aproape o treime dintre copiii din România (32,8%) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 24,2% în UE. Impactul transferurilor sociale — exclusiv pensii — asupra reducerii sărăciei este de 18,8%, față de 34,4% în UE. Mortalitatea evitabilă rămâne foarte ridicată, accesul la asistență medicală primară este limitat în mediul rural, iar serviciile de îngrijire pe termen lung sunt insuficiente.
Cele 6 recomandări concrete
Fiscalitate – respectarea plafonului de cheltuieli, reforma pensiilor și a salariilor din sectorul public, reducerea gap-ului de TVA (30%).
Fonduri europene – continuarea reformelor din PNRR și accelerarea absorbției fondurilor de coeziune, inclusiv Fondul pentru Tranziție Justă, cu termen de decontare la finalul lui 2026.
Competitivitate și administrație – investiții private în cercetare-inovare, digitalizarea serviciilor publice, guvernanța întreprinderilor de stat, infrastructură de transport și conectivitate rurală.
Energie și decarbonizare – extinderea rețelei electrice, mai multă energie din surse regenerabile, interconectări transfrontaliere, eliminarea subvențiilor la combustibili fosili.
Piața muncii și educație – creșterea ocupării femeilor (57,8% față de media UE de 71,1%), reducerea NEETs (19,4% față de 11,1% în UE), combaterea abandonului școlar timpuriu și a deficitului de competențe digitale și STEM.
Sărăcie și protecție socială – extinderea sistemului de protecție socială, îmbunătățirea accesului la servicii medicale primare și de îngrijire pe termen lung, cu accent pe grupurile vulnerabile și zonele rurale.
Comisia a adoptat miercuri pachetul de primăvară al semestrului european 2026. Într-un mediu marcat de incertitudine geopolitică, pachetul stabilește orientări de politică pentru statele membre, cu un accent deosebit pe consolidarea competitivității UE, a autonomiei strategice, precum și a rezilienței și coeziunii economice și sociale, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice, arată documentul.
Escaladarea tensiunilor la nivel mondial, riscurile sporite la adresa securității și provocările legate de climă, precum și volatilitatea prețurilor la energie și presiunile persistente asupra costului vieții continuă să afecteze economia Europei, afectând atât gospodăriile, cât și întreprinderile.
„În ceea ce privește Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia, Comisia a considerat că au fost luate măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv. Prin urmare, nu este necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE în această etapă”, se arată în document.
Raportul de țară și recomandările Comisiei pot fi consulate aici.