Momentul adevărului pentru avioanele de vânătoare suedeze Gripen, în Ucraina. Modelul numit cândva „cel mai scump cultivator de sol din lume” are totuși un avantaj fundamental
După ce Ucraina a anunțat că va face din modelul Gripen coloana vertebrală a forțelor sale aeriene, avionul de vânătoare suedez urmează să fie pus în sfârșit la încercare în rolul pentru care a fost conceput: confruntarea cu Rusia, scrie joi Reuters.
Ucraina a alocat 2,5 miliarde de euro, din cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană, ca să cumpere 20 de avioane de vânătoare Gripen E noi și urmează să primească, de asemenea, 16 modele mai vechi donate de Stockholm, aparatele de luptă fiind considerate un nou atu puternic pentru protejarea orașelor ucrainene.
„Avem nevoie de aceste avioane și, pentru noi, aceasta este cu adevărat o nouă pagină pentru Ucraina”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce semna acordul cu premierul suedez Ulf Kristersson la baza aeriană din Uppsala, săptămâna trecută.
Acordul, care ar putea ajunge la 150 de avioane noi, ar putea face ca avioanele Gripen să se confrunte cu adversarii ruși în decurs de un an, oferind un prim test real de luptă pentru un avion de vânătoare lăudat de mult timp pentru capacitățile lui, dar care nu a fost niciodată testat în războaie de intensitate ridicată.
Modelul Gripen a zburat pentru prima dată în 1988 și a fost vândut unor țări precum Brazilia și Africa de Sud. Acesta a efectuat misiuni de supraveghere și de poliție aeriană, în timp ce avioanele Gripen thailandeze s-au angajat în ciocniri cu forțele cambodgiene.
În cadrul anticipatelor misiuni din Ucraina, aruncarea în luptă a aeronavei militare „va fi ceva complet diferit, va fi un test împotriva sistemelor cu care acest avion este de fapt proiectat să se confrunte: Rusia”, a declarat locotenent-colonelul Johan Huovinen, lector la Universitatea de Apărare din Suedia.
„În cele din urmă, va fi un test al tehnologiei suedeze”, a adăugat el.
Robust și agil
Avioanele Gripen nu dispun de capacități de camuflaj („stealth”) și de o autonomie comparabile cu cele ale modelului de avion de vânătoare F-35 produs de gigantul american Lockheed Martin, dar prezintă, totuși, avantaje esențiale. Concepute pentru a opera într-o țară aflată sub atacul Rusiei, avioanele suedeze pun accentul pe fiabilitatea robustă în condiții dificile.
Robin Arvidsson, comandant de escadrilă în cadrul Forțelor Aeriene Suedeze, a povestit cum designul a permis efectuarea tuturor operațiunilor de întreținere de bază chiar și cu mănuși.
„Detalii mici ca acesta contează foarte mult când ești pe teren în timpul iernii”, a declarat el pentru Reuters, în timp ce escadrila acestuia desfășura misiuni de poliție aeriană NATO în Islanda, în luna martie.
În timp ce avioane de luptă precum F-35 sunt proiectate să opereze decolând din relativa siguranță a unei baze aeriene sau a unui portavion, modelele Gripen pot decola și ateriza pe orice drum drept, ceea ce înseamnă că pot fi dispersate și sunt mai greu de atacat.
„Ucraina nu operează de pe baze aeriene intacte, conforme cu standardele NATO. Folosim piste de dispersie, piste de pământ, porțiuni de autostrăzi, poziții ascunse în toată țara. Avionul Gripen a fost proiectat exact pentru acest lucru”, a declarat Oleksii Antoniuk, responsabilul pentru cooperarea în domeniul apărării din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, într-un răspuns oferit prin e-mail la întrebările agenției internaționale de presă.
„Un echipaj de șase persoane, un tehnician instruit și cinci recruți, poate realimenta, reînarma și pregăti avionul pentru următoarea misiune în mai puțin de 10 minute. Niciun alt avion din această clasă nu oferă această combinație”, a adăugat Antoniuk.
El a mai spus că, la un cost de 8.000 de dolari pentru fiecare oră de zbor, Gripen funcționează la mai puțin de un sfert din costul de zbor al unui F-35, o diferență crucială într-un război de uzură de lungă durată.
Rachetele aer-aer „Meteor” ale acestuia sunt foarte potrivite pentru a forța Rusia să-și trimită propriile avioane de luptă mai departe de front, ceea ce este de așteptat să reducă impactul bombelor planante lansate din aer, care au devenit una dintre principalele arme ofensive ale Moscovei, a precizat Antoniuk.
Dezavantaje
Justin Bronk, cercetător principal în domeniul puterii aeriene și al tehnologiei la Royal United Services Institute din Londra, a declarat că modelul Gripen este excelent pentru operațiuni dispersate și alegerea potrivită pentru Ucraina, dar că există limite în privința a ceea ce poate realiza.
„Nu va avea un efect transformator în ceea ce privește capacitatea Forțelor Aeriene Ucrainene de a stabili cumva o superioritate aeriană totală sau altceva, deoarece rețeaua rusă de apărare aeriană terestră… este încă formidabilă”, a spus el.
Lipsa capacității de camuflaj și încărcătura utilă de armament mai ușoară ar putea reprezenta, de asemenea, dezavantaje, a adăugat Bronk.
Producția reprezintă o altă provocare.
Compania suedeză producătoare, Saab, avea deja 117 avioane de vânătoare Gripen E comandate chiar înainte ca Ucraina să anunțe că dorește 20. Compania poate produce în prezent aproximativ 15 avioane pe an în Suedia și își propune să crească această cifră la 20-30.
Compania dispune de o linie de producție suplimentară în Brazilia. Însă, chiar și ținând cont de acest lucru, experții afirmă că este dificil să fie crescută producția unor astfel de produse avansate din punct de vedere tehnologic, deși Saab este încrezătoare în ceea ce privește perspectivele.
„Am început investițiile cu ceva timp în urmă”, a declarat directorul general al Saab, Micael Johansson, precizând că se analizează varianta colaborării cu Ucraina în ceea ce privește reparațiile, reviziile și piesele de schimb, iar producția locală ar putea deveni realitate în viitor.
„În timp, cu un partener important precum Ucraina, acest lucru se poate întâmpla, cu siguranță”, precizat Johansson.
Potențialul de vânzare
Finanțat de contribuabilii suedezi, începutul modelului Gripen nu a fost lipsit de probleme, acesta fiind criticat pentru depășirea costurilor și accidentele din primele faze. A fost supranumit „cel mai scump cultivator de sol din lume” de către mass-media suedeză după un accident din 1989, în care a derapat de pe pistă și s-a rostogolit violent în noroi. Incidentul a fost amplu dezbătut în presa și la televiziunile din Suedia.
„La momentul respectiv, nu înțelegeam pe deplin beneficiile”, a spus Huovinen. „Dar astăzi pare o investiție care ar putea genera locuri de muncă și profituri substanțiale.”
Saab, ale cărei acțiuni au crescut cu peste 850% după începutul invaziei ruse din Ucraina și până în prezent, se așteaptă acum la vânzări potențiale mai mari, Canada fiind una dintre țările interesate de achiziționarea modelului Gripen și a altor tipuri de aeronave militare suedeze.
„Această tranzacție este un punct de referință care va determina mai multe țări nu numai să cumpere Gripen, ci și să considere Suedia un furnizor competitiv de sisteme avansate”, a spus ministrul Apărării de la Stockholm, Pal Jonson, pentru agenția de presă citată.