„Nu îi mai putem separa de tehnologie”: cum încearcă părinții și copiii să găsească echilibrul digital

Tehnologia trebuie evitată… sau înțeleasă mai bine? Este una dintre întrebările care îi preocupă astăzi pe mulți părinți. Realitatea este că tehnologia a devenit parte din viața copiilor atât de firesc, încât pentru mulți dintre ei diferența dintre online și offline aproape că nu mai există. Prieteniile continuă pe Instagram după școală, glumele circulă pe WhatsApp, validarea vine din reacții, iar respingerea poate lua forma unui comentariu sau a unui grup privat în care cineva râde de tine. Iar pentru părinți, toate acestea vin la pachet cu o întrebare greu de ignorat: cum construim o relație sănătoasă cu lumea digitală fără să transformăm totul într-o luptă între generații?

Despre relația tot mai complexă dintre copii, părinți și tehnologie s-a vorbit la cea de-a doua ediție #ForGoodConnections Day, organizată de Orange Romania, cu sprijinul Fundației Orange la Liceul Francez „Anna de Noailles” din București. Un eveniment care a adus împreună peste 300  de copii și părinți într-un format ce a combinat activitățile sportive cu ateliere despre echilibrul digital, siguranța online și relația dintre copii și tehnologie. În timp ce copiii luau parte la activități sportive și experiențe offline, părinții au participat la workshopuri și au discutat cu specialiștii prezenți despre trei dintre cele mai sensibile teme ale prezentului digital: cyberbullyingul, știrile false și sănătatea neurologică și emoțională. Ideea principală a evenimentului a fost una simplă – tehnologia nu trebuie demonizată, ci înțeleasă și folosită cu mai mult echilibru.

„Nu îi mai putem separa de tehnologie. Nici nu vrem să îi separăm, pentru că este un ajutor în viața lor, dar trebuie să folosească tehnologia în mod responsabil.” Cu acest mesaj a început echipa Orange Romania sesiunea de ateliere pentru părinți.

Un discurs construit în jurul unor situații reale și mesaje sensibile a avut și Cătălina Surcel, cofondatoare și director executiv al Asociației Telefonul Copilului, partener Orange Romania, care a ales să transforme atelierul într-o conversație cu părinții, nu într-o lecție despre parenting. „Tehnologia a schimbat dinamica. Inclusiv pentru noi, părinții”, a subliniat ea, vorbind și din experiența personală de mamă. „Copiii sunt vulnerabili și au nevoie de ghidaj. Iar înțelepciunea părinților, împreună cu felul în care copiii înțeleg mediul online, pot duce la un rezultat foarte bun.” Potrivit specialistei, în ultimii ani s-a observat o schimbare importantă în comportamentul copiilor: multe dintre problemele emoționale ale adolescenților se mută în online, iar efectele lor se resimt apoi și în viața reală.

Întrebări puse în tăcere

Probabil cele mai emoționante au fost mărturiile anonime primite la 116 111, linia unică europeană de asistență pentru copii, gestionată în România de Asociația Telefonul Copilului și susținută de Orange Romania. Acestea au adus în prim-plan povești despre bullying în grupuri private de pe Instagram, presiunea socială resimțită pe TikTok, distribuirea imaginilor intime fără consimțământ și furia acumulată în comunitățile jocurilor online. Toate venite dintr-un spațiu digital care, pentru mulți adolescenți, a devenit imposibil de separat de viața reală.

Unele dintre acestea porneau de la situații care, pentru mulți dintre noi, ar putea părea banale, dar care pot deveni o sursă profundă de rușine și izolare. „De ce râd de mine?”, „Ce e în neregulă cu mine?” sau „Cum fac să se oprească?”, sunt întrebări pe care tot mai mulți copii ajung să și le pună în tăcere.

Cea mai importantă concluzie, însă, a fost alta: potrivit statisticilor prezentate de Asociația Telefonul Copilului, peste 90% dintre copiii care trec prin probleme online nu vorbesc cu nimeni despre ele. „Nu un set de reguli îi ține pe copii departe de abuzurile din mediul online, ci relația bazată pe încredere dintre părinte și copil”, a spus Cătălina Surcel în timpul discuției.

Când interdicțiile nu mai sunt suficiente

Tema controlului parental a revenit constant în conversație. Unii părinți au recunoscut că simt că regulile și restricțiile clasice nu mai funcționează în relația copiilor cu tehnologia. Iar specialiștii au insistat asupra faptului că supravegherea tehnică nu poate înlocui prezența reală a părinților.

„Aplicațiile de control parental nu pot face totul și nu pot înlocui implicarea părinților”, a explicat Cătălina Surcel: „Cred că ar fi bine să fim și noi acolo, să înțelegem jocurile și platformele în care copiii petrec timp, pentru că doar așa putem înțelege și felul în care gândesc în mediul respectiv.”

Discuția a mers și către noile forme de vulnerabilitate aduse de inteligența artificială și chatbot-urile integrate în jocuri sau platforme sociale. Potrivit specialiștilor, mulți copii dezvoltă relații de încredere cu aceste sisteme și ajung să caute acolo validare, sprijin sau răspunsuri emoționale.

Evenimentul a adus în aceeași conversație și perspectiva sănătății fizice. În cadrul atelierului susținut de medicul neurochirurg Dan Răzvan Benția, prin Fundația Sanador, partener al Fundației Orange, părinții au discutat despre efectele timpului excesiv petrecut pe ecrane asupra posturii, nivelului de energie și sănătății coloanei vertebrale în rândul copiilor.

Pe lângă sesiunile dedicate părinților, evenimentul a inclus și un atelier conceput exclusiv pentru copii, adaptat vârstei și preocupărilor lor. Cei trei specialiști prezenți la #ForGoodConnections Day au discutat direct cu participanții și au răspuns întrebărilor venite din sală, abordând teme precum siguranța online, relația cu tehnologia, timpul petrecut pe ecrane și provocările pe care le întâlnesc în mediul digital.

Dincolo de riscuri și statistici, atmosfera întregii zile a rămas una despre reconectare și dialog. Iar după activități sportive, jocuri, ateliere și momente de interacțiune, copiii au avut parte și de surpriza care îi aștepta: întâlnirea cu David Popovici. Acesta a interacționat cu cei mici și le-a vorbit despre importanța sportului și a timpului petrecut departe de telefoane și ecrane. „Dimineața, înainte de antrenament, încerc timp de o oră să nu ating telefonul și simt că îmi începe ziua mult mai bine. (…) Iar înainte de culcare încerc să las telefonul deoparte. E greu și pentru mine, e o mică luptă, dar încerc să fac asta cât mai des”, a menționat David Popovici.

Cătălina Surcel: „Copiii au nevoie să știe că există un loc unde pot fi ascultați”

Granița dintre viața reală și cea online devine tot mai greu de trasat, mai ales în cazul copiilor. Jocurile, rețelele sociale și conversațiile din mediul digital fac parte din viața lor de zi cu zi, însă odată cu ele apar și provocări pe care mulți nu știu încă să le gestioneze: de la cyberbullying și interacțiuni cu persoane necunoscute, până la relații construite în online sau conversații cu inteligența artificială. La Telefonul Copilului tinerii caută răspunsuri, sprijin și un loc în care să fie ascultați atunci când nu mai știu cui să ceară ajutor.

Cătălina Surcel, cofondatoare și director executiv al Asociației Telefonul Copilului, este de ani de zile alături de copiii și adolescenții care au nevoie de sprijin și încearcă să înțeleagă cât mai bine provocările cu care aceștia se confruntă. Dincolo de coordonare, documentează constant noile riscuri din mediul digital și încearcă să fie cât mai aproape de nevoile lor, cu aceeași convingere: că fiecare copil trebuie să știe că există un loc unde poate fi ascultat și poate găsi sprijin.

Ce tipuri de probleme întâlnesc cel mai des copiii și adolescenții în mediul online astăzi?

Cătălina Surcel: Cele mai multe probleme pentru care copiii sună la 116 111 – Telefonul Copilului – sunt legate, în ultimii ani, de călătoria lor digitală. Aici vorbim foarte mult despre cyberbullying și despre jocurile online. În ultima perioadă întâlnim tot mai multe cazuri în care inteligența artificială, integrată în aceste jocuri, îi pune pe copii în situații dificile.

Sunt multe provocări cu care se confruntă, pentru că nu știu cum să interacționeze cu persoane necunoscute care apar pur și simplu de nicăieri.

Aplicația Snapchat, spre exemplu, este o rețea de socializare care îi ține conectați foarte mult timp. Chatbot-ul MyAI, însă, introdus de Snapchat în cadrul aplicației, care a fost construit pe tehnologia ChatGPT, răspunde oricăror întrebări ale copiilor și le oferă chiar sfaturi. Astfel, aplicațiile care includ inteligența artificială sunt deja privite de către unii copii drept prieteni și confidenți, care pot să transmită un sentiment de relație, ba chiar de prietenie adevarată. Ajung astfel să comunice și despre probleme psiho-emoționale, dificultăți la școală sau probleme în familie, pentru a primi îndrumare. Iar acest lucru ne îngrijorează cu atât mai mult cu cât nu știm ce vor face mai departe cu sfaturile pe care inteligența artificială le oferă. Apoi, sunt și alte întrebări pe care le primim, legate de modul în care ar trebui să reacționeze în mediul online atunci când o persoană necunoscută le solicită date personale, numărul de telefon, adresa de e-mail sau chiar întâlniri.

 „În ultima perioadă, cele mai frecvente probleme pentru care copiii ne sună sunt cele din mediul online. Dacă m-ați fi întrebat, însă, în urmă cu 8-10 ani, cu siguranță această provocare nu se afla printre principalele categorii de probleme înregistrate la 116 111 – Telefonul Copilului.”

De ce regulile nu sunt suficiente

De ce simt mulți părinți că regulile și restricțiile nu mai funcționează în relația copiilor cu tehnologia?

Cătălina Surcel: Controlul este o problemă pe care chiar și copiii ne-o menționează în sesiunile de consiliere. Copiii apreciază dialogul, înțelegerea, respectul și co-crearea regulilor. Ei  au nevoie să vadă în proprii părinți mentori digitali, nu gardieni restrictivi.

Copiii nu sunt prietenoși cu aplicațiile de control parental, care, pe de altă parte, nu constituie o soluție completă pentru siguranța în mediul digital. Astfel de aplicații pot doar să completeze comunicarea pe care părintele trebuie să o aibă activ cu propriul copil, acea conexiune care ar trebui să existe zilnic, nu doar din când în când. O simplă aplicație de control parental nu va aduce implicarea reală a părintelui în problemele copilului. La Telefonul Copilului sună și părinții, iar acest lucru este important, pentru că astfel aflăm și perspectiva lor. Ei ne spun că, la un moment dat, comunicarea s-a întrerupt. Nu înțeleg întotdeauna de ce s-a întâmplat acest lucru, însă își dau seama că nu au mai avut acea conexiune de mult timp și probabil acesta este motivul pentru care copiii nu mai vin către ei.

Este important ca părinții să le transmită copiilor anumite limite, fără ca totul să se transforme într-o listă de restricții. De fapt, este vorba despre siguranța lor și despre relația de încredere pe care o construiesc împreună. Iar dacă apar probleme în mediul online, copilul ar trebui să simtă că poate merge mai întâi către părinte, nu către o persoană necunoscută de pe internet. Educația digitală înseamnă nu doar reguli, ci și cultivarea discernământului și a gândirii critice. Le putem cultiva copiilor discernământul învățându-i să își formuleze propria evaluare critică față de conținutul online cu care interacționează.

Cum se construiește, în timp, o relație de încredere între părinte și copil, inclusiv în contextul vieții digitale de astăzi?

Cătălina Surcel: Nu există reguli fixe și nici o rețetă pentru a fi părinte. Devii părinte în mod firesc, iar această „meserie” se învață în relația cu propriul copil. Nu există o carte care să îți spună cum să fii un părinte bun, însă copilul îți poate arăta asta zi de zi, dacă alegi să fii alături de el în momente mici, dar semnificative. Aceste momente creează premisele unei conexiuni autentice, în care copilul vine singur către tine, fără ca tu să fii cel care îl atrage într-o conversație. Și, din nou, totul se întoarce la comunicare.

Cyberbullyingul are mai multe fețe

În conversațiile cu copiii și adolescenții, cum apare astăzi fenomenul de cyberbullying? Vorbim doar despre mesaje agresive și comentarii negative sau există forme mai subtile pe care adulții le observă mai greu?

Cătălina Surcel: Abuzul de tip cyberbullying îmbracă multe forme. Dacă în trecut asociam această formă de abuz doar cu mesaje denigratoare transmise copiilor, astăzi inclusiv identitatea lor devine vulnerabilă în mediul online. Sunt aplicații precum Roblox, care solicită pentru autentificare, o fotografie, așadar o imagine reală a copilului, pentru ca acesta să se poată conecta în aplicație. Acest lucru îl face, desigur, vulnerabil. Nu știm exact unde va ajunge acea fotografie, nu știm cum va fi editată și cum va apărea ulterior în mediul online. Astfel de cazuri sunt tot mai multe și ajung și la noi, la 116 111, acolo unde copiii ne spun că nu știu ce au de făcut.

Odată ce au transmis o astfel de fotografie, chiar și unor colegi sau prieteni, nu și-au imaginat că, la un moment dat, se poate crea un grup de WhatsApp în care vor fi batjocoriți, umiliți, ridiculizați. Vorbim despre fotografii care îi arată în situații denigratoare, care îi fac de râs și care, până la urmă, îi determină să se interiorizeze, să nu mai meargă la școală, să nu mai participe la activitățile care altădată le făceau plăcere. Din păcate, unii copii ajung chiar să recurgă la gesturi extreme. Cel puțin din cazuistica pe care noi o înregistrăm, acestea sunt cazuri grave. Este important să reușim să prevenim apariția unor astfel de situații, nu doar să încercăm să le reparăm în momentul în care ele deja se desfășoară.

Dr. Dan Răzvan Benția: Tehnologia nu mai poate fi evitată

De la efecte asupra sănătății fizice și emoționale, până la influențe asupra somnului, concentrării și performanțelor școlare, relația cu tehnologia poate aduce schimbări importante în dezvoltarea celor mici. Dr. Dan Răzvan Benția, medic primar în neurochirurgie și doctor în științe medicale, explică care sunt principalele semnale de alarmă și ce rol au mișcarea, echilibrul și obiceiurile sănătoase în construirea unei relații armonioase cu mediul digital.

Potrivit specialistului, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate avea efecte asupra sănătății emoționale și fizice a copiilor. Acesta atrage atenția că pot apărea stări depresive, anxietate, scăderea capacității de memorare și concentrare, dar și probleme oculare sau dureri cauzate de posturile incorecte. „Contează atât cantitatea, adică numărul de ore, cât și calitatea”, spune medicul, subliniind că perioadele lungi petrecute în fața ecranelor, fără pauze și fără mișcare, au un impact semnificativ asupra organismului. În plus, sedentarismul favorizează obezitatea și alte afecțiuni care pot afecta sănătatea pe termen lung.

Dr. Dan Răzvan Benția evidențiază și rolul esențial al mișcării în menținerea unui echilibru sănătos între viața online și cea offline. „Corpul uman este făcut pentru mișcare, nu pentru activități statice. Acest lucru este demonstrat. Sedentarismul duce la pierderea masei musculare și la scăderea densității osoase”, explică medicul, adăugând că sportul contribuie la dezvoltarea armonioasă a organismului, are efecte benefice asupra psihicului și poate reprezenta o modalitate de reconectare între părinți și copii. Totodată, activitatea fizică încurajează formarea unor obiceiuri sănătoase și oferă o stare de bine diferită de stimulii rapizi ai mediului digital.

Printre semnalele care pot indica o relație dezechilibrată cu tehnologia se numără scăderea performanțelor școlare, dificultățile de concentrare și memorare, tulburările de somn, oboseala, problemele oculare și schimbările de comportament. În ceea ce privește recomandările pentru familii, medicul consideră că tehnologia nu mai poate fi evitată, însă utilizarea ei trebuie făcută cu măsură. „Problema ține de folosirea ei cu măsură: atât din punctul de vedere al numărului de ore, cât și al calității informației și al alternării timpului petrecut în fața ecranelor cu alte activități de relaxare”, precizează dr. Dan Răzvan Benția, recomandând alternarea timpului petrecut în fața ecranelor cu cititul, sportul și activitățile în aer liber. Aceste obiceiuri rămân esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

„Am creat #ForGoodConnections Day cu gândul la nevoile reale ale părinților și copiilor de astăzi: mai puțin timp petrecut în fața ecranelor și mai mult timp petrecut împreună. De la mic la mare, participanții s-au jucat, au explorat, au învățat și, poate cel mai important, au înțeles că echilibrul digital este un obiectiv tangibil, nu un concept abstract. Feedback-ul primit de la comunitate de când platforma #ForGoodConnections a fost lansată în România ne-a demonstrat că o astfel de conversație în spațiul public era așteptată, în special de părinții care, conform statisticilor, se simt neputincioși atunci când vine vorba despre gestionarea relației copiilor lor cu tehnologia”, a declarat Bianca Sbîrcea, Corporate Social Responsibility Program Manager Orange Romania. 

#ForGoodConnections, inițiativa globală a Orange, promovează o relație mai sănătoasă și mai echilibrată cu tehnologia și susține siguranța online a copiilor și adolescenților. Platforma oferă resurse educative despre cyberbullying și timpul petrecut în fața ecranelor, materiale dedicate atât părinților, cât și copiilor, dar și instrumente interactive care îi ajută pe membrii familiei să își înțeleagă mai bine propriile obiceiuri digitale, cum ar fi quiz-urile pentru copii și părinți. 

„Nu vrem să renunțăm la digital, ci să-l folosim cu cap: mai puțin hate, mai puțină dependență de ecrane, mai mult echilibru și conectare reală” este unul dintre mesajele centrale ale inițiativei.

Articol susținut de Orange Romania