Ce răspunde deputatul român care a înfuriat Ambasada Chinei: Într-o democraţie, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine

Deputatul PNL Alexandru Muraru răspunde, sâmbătă, Ambasadei Chinei la Bucureşti, care l-a acuzat că „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susţinând independenţa Taiwanului”, el afirmând că, într-o democraţie, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar şi pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante.

„Aflu că Ambasada Chinei în România publică o poziţie (violând limba română) referitoare la vizita pe care am avut-o recent în Taiwan. Într-o democraţie, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar şi pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante pentru activitatea lor publică. Aleşii poporului răspund în faţa cetăţenilor care i-au trimis în Parlament, nu în faţa ambasadelor unor state autoritare”, spune Alexandru Muraru într-o postare pe Facebook.

Muraru arată că „tocmai aici se află diferenţa fundamentală dintre o democraţie şi un regim condus de un partid unic”. „În România, parlamentarii nu trăiesc sub cenzură şi nu sunt obligaţi să urmeze linia ideologică a unui partid-stat. Libertatea de exprimare, libertatea de asociere şi libertatea de circulaţie nu sunt privilegii acordate de guvern, ci drepturi fundamentale”, subliniază el.

Deputatul liberal mai afirmă că purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze face o aluzie indirectă la Transilvania. „Trebuie să-l readuc la realitate. România nu are dispute de graniţă cu statele vecine, spre deosebire de China, care creează avanposturi artificiale ca să revendice teritorii şi seamănă diviziune şi haos în vecinătatea ei. Poate că reprezentanţii regimului de la Beijing ar trebui să îşi amintească faptul că zilele acestea lumea a comemorat 37 de ani de la masacrul din Piaţa Tiananmen”.

În acest sens, Alexandru Muraru amintește că secretarul de stat american Marco Rubio a spus recent „un lucru pe care nici propaganda şi nici cenzura nu îl pot schimba: «Pe 4 iunie, lumea marchează 37 de ani de când Partidul Comunist Chinez a ordonat trupelor sale să atace mii de demonstranţi paşnici în şi în jurul Pieţei Tiananmen. Studenţi chinezi, muncitori şi alţi civili care şi-au pierdut viaţa se adunaseră pentru a-şi exercita drepturile naturale şi pentru a cere reforme democratice şi tragerea la răspundere pentru corupţie. Ne amintim de vieţile lor şi le onorăm moştenirea. Nicio cantitate de cenzură nu poate şterge trecutul. Cei care s-au sacrificat pentru a apăra drepturile lor inalienabile la libertatea de exprimare şi la întrunire paşnică vor fi, într-o zi, îndreptăţiţi»”.

„Aceasta este diferenţa dintre lumea liberă şi regimurile autoritare. În democraţii comemorăm oamenii care au luptat pentru libertate. În regimurile autoritare, memoria lor este cenzurată”, explică Muraru. 

„Politica externă a României va fi decisă la Bucureşti, nu în sediul vreunei ambasade străine”

Parlamentarul mai spune că Ambasada Chinei ar trebui să înţeleagă şi un alt lucru, acela că „România a cunoscut comunismul, a cunoscut teroarea, cenzura, izolarea internaţională, sărăcia şi falimentul economic produse de dictatură şi tocmai de aceea românii au ales în 1989 libertatea, pluralismul şi apartenenţa la lumea democratică. România nu va mai fi niciodată o ţară comunistă”. 

„Din acest motiv, încercările de a exporta lecţii ideologice către societatea românească sunt sortite eşecului. Ele nu conving pe nimeni şi nu fac decât să adâncească izolarea internaţională a unui regim care continuă să trateze libertatea ca pe o ameninţare. Realitatea este că represiunea exercitată de Partidul Comunist Chinez rămâne una dintre cele mai ample din lume. Organizaţii internaţionale, guverne democratice şi rapoarte oficiale au documentat persecuţia disidenţilor, a jurnaliştilor independenţi, a activiştilor pentru drepturile omului şi a minorităţilor etnice şi religioase. Potrivit evaluărilor prezentate de autorităţile americane şi de numeroase organizaţii internaţionale, peste un milion de uiguri şi membri ai altor minorităţi musulmane au fost deţinuţi în centre de „reeducare”, iar unele estimări indică cifre semnificativ mai mari în anumite perioade”, subliniază Alexandru Muraru. 

El menționează că în 2024 a fost, alături de alţi doi parlamentari români, ţinta unei operaţiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri susţinut de guvernul chinez, potrivit informaţiilor făcute publice de autorităţile occidentale.

„Nu este prima dată când reprezentanţi ai statului chinez încearcă să intimideze sau să monitorizeze voci critice din parlamentele democratice. România este o democraţie europeană. Parlamentarii români îşi vor exercita mandatul fără aprobarea Beijingului, iar politica externă a României va fi decisă la Bucureşti, nu în sediul vreunei ambasade străine”, insistă Muraru. 

Într-o declaraţie postată pe pagina de Facebook a reprezentanței diplomatice, vineri, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România a afirmat că deputatul român Alexandru Muraru „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susţinând «independenţa Taiwanului»”, în urma unei vizite în regiune, ceea ce „ridică semne de întrebare” dacă acesta „reprezintă cu adevărat interesele României”.

Care este în prezent poziția MAE privind Taiwanul 

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), condus în prezent de Oana Țoiu (USR), se vorbește despre „relația specială a României cu R.P. Chineză”. 

„România își menține poziţia constantă de recunoaştere a unei singure Chine, Taiwanul constituind parte integrantă a acesteia”, se precizează pe site-ul MAE, unde se face și o trecere în revistă a momentelor importante în relațiile diplomatice dintre România și China.

Taiwanul a declarat în repetate rânduri că nu va renunţa la suveranitatea sa şi nici nu va face concesii în ceea ce priveşte libertatea şi democraţia.

China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu, în ciuda obiecţiilor vocale ale guvernului de la Taipei, şi nu a renunţat niciodată la ideea de a utiliza forţa pentru a aduce insula sub controlul Beijingului.