Skip to content

Unul dintre cei mai importanți scriitori ai lumii tocmai a devenit cetățean român. „Opresiunea aduce uneori mai multe beneficii victimelor sale decât agresorilor”, scria după o vizită în România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În vârstă de 62 de ani, psihologul și scriitorul Andrew Solomon a primit sâmbătă cetățenia română. Solomon are origini în România, iar în 2013 a vizitat locurile din care familia sa a emigrat în SUA. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi și incluse în topurile privind cele mai importante volume ale secolului XXI.

Anunțul dobândirii cetățeniei române de către Solomon a fost făcut de editura Humanitas, într-o postare pe Facebook.

„Psihologul și scriitorul Andrew Solomon, autorul volumelor „Demonul amiezii”, „Undeva, departe” și „Departe de trunchi”, publicate la Editura Humanitas, este de astăzi (vineri, n.red.) și cetățean român”, notează editura, care publică și o imagine de la eveniment.

Ceremonia a avut loc la Consultatul României de la New York.

sursa foto: Editura Humanitas

Una dintre cele mai importante cărți ale secolului XXI

Apărut inițial în 2001, volumul „Demonul amiezii: un atlas al depresiei” a fost clasat pe locul 23 în lista celor mai bune 100 de cărți ale secolului XXI realizată de ziarul britanic The Guardian și a fost finalist la Premiile Pulitzer.

De-a lungul timpului, Solomon a publicat în New York Times, Newsweek sau The New Yorker. Este activist pentru drepturile persoanelor LGBTQ sau pe teme de sănătate mintală. Solomon este căsătorit cu jurnalistul  John Habich și este tatăl biologic a doi copii.

Solomon este profesor de psihologie clinică la Centrul Medical al Universității Columbia, profesor asociat de psihologie clinică la Weill Cornell Medicine, precum și conferențiar la Facultatea de Medicină a Universității Yale.

Coperta cărții apărute la Humanitas

De-a lungul timpului, Solomon a acordat mai multe interviuri presei din România, iar în 2023, în contextul morții jurnalistei Iulia Marin, acesta a scris un text în care elogia scrierile acesteia pe tema problemelor de sănătate mintală. „Demersul ei a fost curajos și inspirator. Și, chiar dacă Iulia a pierdut lupta, e un fapt cert că a oferit lumii întregi dovezi care vor salva viețile altora. Iulia Marin ar trebui plânsă ca o adevărată eroină”, scris Solomon în textul publicat de Libertatea.

Solomon are origini în România

Născut la New York, absolvent al Universității Yale și cu un doctorat la Cambridge, Andrew Solomon are origini în România. Mai precis, este nepotul unei familii de evrei care a emigrat în 1900 în Statele Unite plecând din Dorohoi, județul Botoșani.

De altfel, într-un articol publicat în revista The New Yorker în iulie 2014 și intitulat „Homosexual, evreu, bolnav mintal și susținător al țiganilor din România”, Solomon evocă rădăcinile sale din România precum și vizita pe care a făcut în aceste locuri.

„Când eram adolescent, am întrebat-o pe mătușa mea Rose din ce parte a României provenea familia noastră. Ea a susținut că nu-și amintește. I-am spus: „Mătușă Rose, ai locuit acolo până la vârsta de nouăsprezece ani. Cum adică nu-ți amintești?” Ea mi-a răspuns: „Era un loc oribil și am avut noroc că am reușit să plecăm de acolo. Nu are rost să se întoarcă nimeni acolo.” Am rugat-o să-mi spună măcar numele locului. Mi-a aruncat o privire neobișnuit de aspră și a repetat: „Nu-mi amintesc.” Asta a fost tot”, scrie Solomon.

Apoi acesta povestește că atunci când editura Humanitas i-a publicat cartea „Demonul amiezii” a acceptat să vină în România, într-un turneu de promovare a cărții, în 2013. Nu a fost o vizită fără probleme. O conferință ce urma să aibă loc în aula Bibliotecii Carol din București a fost anulată după ce inițial fusese aprobată pe motiv că „biblioteca nu ar organiza niciodată un eveniment în cadrul căruia să se discute despre identitatea homosexuală.” Drept, consecință, conferința s-a ținut în alt spațiu.

A doua zi, împreună cu Leslie Hawke, mama actorului Ethan Hawke și coordonatoarea fundației OvidiuRo, care se ocupă de educație copiilor romi, Solomon a mers spre Dorohoi.

„Viața părea să se fi schimbat foarte puțin în secolul care trecuse; țăranii se deplasau cu carele trase de boi la muncă, femeile cu baticuri pe cap săpau câmpurile cu sapa, iar fețele lor aveau pielea crăpată, semn al verilor toride și al iernilor aspre care se succedau prea repede. Am mers la cimitirul evreiesc din Dorohoi, urcând pe un drum lung de pământ; era închis în spatele unui gard metalic înalt, dar un bărbat care locuia în apropiere avea cheia și, pentru aproximativ cinci dolari de persoană, ne-a lăsat să intrăm, explicându-ne cu entuziasm: „Nu sunt evreu, dar îmi plac evreii””, relatează Solomon.

Cimitirul număra circa 450 de morminte de evrei.

„Unul dintre morminte avea o inscripție în memoria familiei Solomon, care murise „din cauza lui Hitler”; mulți dintre cei decedați purtau nume care apar și în alte ramuri ale familiei noastre”, notează Solomon.

„Dacă strămoșii lor nu ar fi dat foc caselor celor de-ai mei, ai mei nu ar fi plecat”

Apoi la plecare, „la ieșirea din oraș, m-am uitat la țăranii de pe acolo și m-am gândit că, dacă strămoșii lor nu ar fi dat foc caselor celor de-ai mei, ai mei nu ar fi plecat. Și m-am uitat la ce ni s-a întâmplat nouă în două generații, și m-am uitat la ce nu li s-a întâmplat lor în două sau trei, și în loc să mă simt revoltat de istoria lor de agresiune, m-am simțit privilegiat de ea. Opresiunea aduce uneori mai multe beneficii victimelor sale decât agresorilor. În timp ce cei care le distrug viețile vecinilor își epuizează energia în această distrugere, cei ale căror vieți sunt distruse trebuie să-și consume energia în căutarea de soluții — dintre care unele pot fi extraordinare. Ura a împins familia mea în Statele Unite și către libertățile sale, de neimaginat până atunci”.

Ideea dobândirii cetățeniei române apăruse încă de atunci

În textul din 2014, Solomon invocă și ideea dobândirii cetățeniei române.

„Mai mulți români mi-au spus că, deoarece bunicul meu s-a născut acolo, aș putea obține un pașaport românesc, iar unii m-au rugat să fac acest lucru. Mă gândesc serios la asta. Este un loc oribil și am avut noroc că am plecat de acolo, dar este și un loc minunat și am noroc că m-am întors.”