Amendă record dată de Consiliul Concurenței. 10 bănci, sancționate cu peste 700 de milioane de euro pentru manipularea ratei ROBOR

Cele mai mari 10 bănci din România au fost sancționate cu 710 milioane de euro de către Consiliul Concurenței, cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru că au făcut schimb de informații confidențiale cu scopul de a influența rata ROBOR, cea care decide valoarea ratelor lunare pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă în lei contractate înainte de mai 2019.

Într-un comunicat emis duminică, instituția anunță amendarea a 10 bănci cu sume în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Ancheta Consiliului Concurenței a vizat 11 bănci, dar amenzile au fost aplicate pentru 10 întrucât, între timp, OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, astfel că aceasta din urmă plătește două amenzi.

Cuantumul acestora este următorul:
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Schimb de informații confidențiale

Investigația a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.

„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se spune într-un comunicat al Consiliului Concurenței.

Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii dar a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

O investigație care a durat aproape patru ani

Consiliul a declanșat investigația la finele anului 2022 și a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizeză Consiliul

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

Chirițoiu reclamă dezbateri care „nu sunt uzuale”

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Decizia Consiliului este executorie, iar încasarea amenzilor urmează să fie făcută de către ANAF. Pe de altă parte, decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

Un raport criticat de guvernatorul Isărescu

Pe 20 aprilie, la aproape două săptămâni după ce Consiliul Concurenței anunțase băncile investigate despre concluziile sale, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu spunea că a parcurs raportul Consiliului Concurenței („mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”), care începe bine, explică corect ce e ROBOR-ul. Dar apoi ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, pentru că altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie.

„Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu Roborul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu.

El spunea că BNR și băncile vorbesc o „păsărească” pe care publicul nu o înțelege, iar televiziunile amplifică confuzia.

„Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și decidem să majorăm dobânda. Păi… Și ce dacă am majorat-o, dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară!”, explică Isărescu.

Într-o economie de piață, Banca centrală nu dă credite populației și firmelor, acesta fiind rolul băncilor comerciale, a clarificat guvernatorul BNR.

„Păi dacă nu se înțelege că piața monetară este cea prin care politica monetară se transmite în economie înseamnă că eu, ca veteran, ar trebui să-mi fac autocritica. Dar lăsați ROBOR-ul, că nu putem să funcționăm altfel. De dimineață până seara bietul ROBOR e tăvălit și făcut marele dușman al României”, s-a mai plâns Isărescu.

„Băncile au cam sărit calul” – Declarația lui Isărescu înainte de investigația ROBOR

Investigația Consiliului Concurenței a pornit în toamna anului 2022, în urma unei declarații făcute chiar de guvernatorul BNR. 

Mugur Isărescu a afirmat, în august 2022, că băncile „au sărit calul” cu creșterea indicelui ROBOR, susținând că instituțiile financiare au suprareacționat și au ridicat dobânzile peste nivelul ratei de politică monetară.

„Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul”, a declarat în 9 august 2022, guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului asupra inflației. 

„Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite. Băncile s-au uitat și la ce se întâmplă în lume – la discuțiile despre foamete, despre celelalte dezechilibre. Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională”, declara atunci Isărescu.