Skip to content

Prima reacție a șefului Consiliului Concurenței după amenda de 700.000.000 dată băncilor: „Caz clar”. Despre judecată, spune că au câștigat peste 90% din cazuri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

„Este un caz clar, fără mari dubii, în care probele sunt evidente”, a spus, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, despre decizia de a amenda zece bănci pe motiv că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Bogdan Chirițoiu a susținut o conferină de presă după decizia instituției de a amenda cele mai mari 10 bănci din România.

Șeful Consiliului Concurenței: „Nu este cartel, este schimb de informații”

Șeful Consiliului Concurenței a spus că investigația instituției arată „un ansamblu de comportamente ale băncilor legate de procedura de stabilire a indicelui ROBOR”.

„Procesul acesta de stabilire a ROBOR presupune metodologii comune, un ansamblu de comportamente. Nu este un cartel, în sensul că ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că (n.r. – ROBOR) este 7,5%. Nu este cartel, este schimb de informații. În momentul în care ai jumătate de oră în care stabilești indicii, băncile puteau să vadă ce fac între ele”, a afirmat Bogdan Chirițoiu.

Întrebat, în conferința de presă, cu ce au greșit concret băncile, șeful Consiliului Concurenței a răspuns: 

„Regulile spun băncile trebuie să coteze independent și să aibă un anumit risc. (…) Ele se uită una la alta. Pot să vadă ce cotează o bancă și ce cotează alta. Și atunci, poate să aibă loc o aliniere a cotaților lor. Deci asta viciază procesul de stabilire a indicelui ROBOR. Plus că există comunicări între bănci, metodologii comune pe care le-au pus împreună. Deci este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui”. 

Președintele Consiliului Concurenței a precizat că investigația instituției în privința băncilor a început în 2022, dar perioada vizată a fost 2018-2026.

Întrebat dacă în toți acești ani instituția a avut suspiciuni că băncile au făcut schimb de informații confidențiale, Chirițoiu a răspuns afirmativ: „Da. Rezultatul acestui schimb de informație este faptul că viciază procesul și asta duce la creștere. Nu e un cartel”.

El a spus că acest „comportament” al băncilor există și în prezent.

„Nu le cerem să modifice ceva de luni încoace. ROBOR-ul trebuie să funcționeze și, atunci, le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a afirmat șeful Consiliului Concurenței.

Cât de mare a fost modificarea ROBOR

Chestionat  cât de mare a fost modificarea ROBOR din cauza acestui „schimb de informații” între bănci, șeful Consiliului Concurenței a spus că este vorba despre „fracțiuni de procente”:

„Deci nu vorbim aici de procente, pentru că ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci culoarul ăsta e larg de câteva procente. Noi vorbim aici despre fluctuații mici în interiorul acestui culoar”. 

Despre impactul acestei modificări a ROBOR asupra românilor, șeful Consiliului Concurenței a spus că este vorba despre creditele care sunt legate de ROBOR, adică creditele în lei, „unele ale populației și unele ale companiilor”, fără a detalia.

„Probele sunt evidente”

După anunțarea amenzilor record de către Consiliul Concurenței, băncile au anunțat că le vor contesta în instanță.

Întrebat în conferința de presă despre demersul băncilor, Bogdan Chirițoiu a răspuns: „Suntem în mâinile judecătorilor. Va decide Înalta Curte la final. Istoria ne spune că rata noastră de succes este bună, suntem la peste 90% rată de succes la Înalta Curte. Este un caz clar pe concurență, fără mari dubii, în care probele sunt evidente”.

 Chirițoiu a mai spus că este „atitudinea normală”: „La noi cam jumătate din firmele sancționate își recunosc vinovăția și primesc o reducere de amendă, iar jumătate o contestă și merg în instanță. Nu e nimic surprinzător ca niște firme care sunt pe punctul de a primi o sancțiune să meargă în instanță să o conteste”.

El a precizat că amenzile pentru bănci au fost stabilite în baza unei metotologii raportate la venituri, în condițiile în care băncile nu au cifră de afaceri, iar amenzile au fost stabilite între 5 și 7% din aceste venituri.

Cele mai mari zece bănci din România au fost sancționate cu 3,73 miliarde lei (710 milioane de euro) de către Consiliul Concurenței, cea mai mare amendă din istoria instituției, pe motiv au făcut schimb de informații confidențiale cu scopul de a influența rata ROBOR, cea care decide valoarea ratelor lunare pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă în lei contractate înainte de mai 2019.

Ce bănci au fost amendate pentru manipularea ROBOR

Într-un comunicat transmis duminică, Consiliul Concurenției spune că amenzile au fost date băncilor pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Ancheta Consiliului Concurenței a vizat 11 bănci, dar amenzile au fost aplicate pentru 10 întrucât, între timp, OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, astfel că aceasta din urmă plătește două amenzi.

Cuantumul amenzilor este următorul:

  • Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
  • BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
  • Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
  • Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
  • ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
  • Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
  • Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
  • CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
  • UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
  • Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
  • Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizeză Consiliul.

Investigația Consiliului Concurenței în urma căreia au fost amendate băncile a fost  declanșată la sfârșitul anului 2022.

Până acum, au reacționat în lanț majoritatea băncilor, între care Banca Transilvania, BRD și UniCredit, care acuză că decizia Consiliului Concurenței este „injustă și nefundamentată”. Ele au anunțat că vor ataca în instanță decizia Consiliului Concurenței.

Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, a acuzat Consiliul Concurenței că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că încurajează populismul.

„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu „investigația ROBOR”, dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, arată Omer Tetik, într-o postare pe Linkedin, citată de site-ul Profit.ro.