Ramona Grațiela Milu, membră a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, spune că a votat hotărârea prin care magistrații denunță „încercarea de subordonare a puterii judecătorești”, însă „cu observații”.
Judecătoarea aduce mai multe critici și spune că Secția pentru judecători nu a avut „un mandat explicit pentru adoptarea acestei hotărâri” din partea adunărilor generale ale judecătorilor din țară. Care sunt argumentele ei pe care le comunică colegilor din magistratură?
Secția pentru judecători a CSM a adoptat marți o hotărâre de „apărare a independenței judecătorilor”, acuzând că în ultimul an justiția a fost supusă unei campanii de decredibilizare.
CSM spune că decizia, pe care a detaliat-o în peste 70 de pagini, a fost luată după ce au fost consultați în adunările generale peste 3.500 de judecători.
Judecătorii din CSM au nominalizat mai mulți politicieni, redacții și organizații nonguvernamentale ca fiind autorii unui „atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei”.
„E incontestabil că au existat, în ultimul an, numeroase atacuri la independența justiției”
Hotărârea Secției pentru judecători a CSM privind apărarea independenței judecătorilor a fost adoptată cu unanimitate de 8 voturi, unul dintre acestea fiind vot favorabil, cu observații.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu spune că ea este cea care a votat astfel, având mai multe observații care nu susțineau poziția majoritară a judecătorilor din CSM.
„Votul meu favorabil a privit apărarea independenței judecătorilor, întrucât este incontestabil că au existat, în ultimul an, numeroase atacuri la adresa independenței justiției, iar proiectul de hotărâre supus votului a cuprins, în parte, o sinteză a pozițiilor publice adoptate de Secția pentru judecători cu privire la aceste situații”, afirmă Ramona Grațiela Milu într-un mesaj postat pe Facebook.
Judecătoarea din CSM precizează că observațiile formulate sunt asemenea opiniilor separate sau voturilor minoritare, dar nu se regăsesc niciodată în cuprinsul hotărârilor adoptate de Secție sau Plen.
„Nu am fost de acord cu includerea în hotărâre a unor atacuri la persoană”
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu a detaliat ce nu și-a însușit din hotărârea adoptată de Secția pentru judecători a CSM
„Nu am fost de acord cu mențiunile cuprinse în proiectul de hotărâre referitoare la situații în care, în ședințele anterioare ale Secției, am susținut o poziție diferită de cea a majorității. Exemplific, fără caracter limitativ:
- poziția exprimată cu privire la raportul Inspecției Judiciare referitor la documentarul Recorder;
- participarea mea, în calitate de membru ales al CSM, la unele lucrări ale comitetului constituit prin decizie a primului ministru pentru analiza legislației privind sistemul judiciar;
- alte poziții punctuale privind apărarea independenței justiției și a reputației judecătorilor;
- susținerea aplicabilității protecției avertizorilor de integritate și în ceea ce îi privește pe magistrați;
- poziții referitoare la libertatea de exprimare a magistraților și la rolul presei într-o societate democratică.
De asemenea, nu am fost de acord, nici de această dată, cu includerea în hotărârea Secției a unor atacuri la persoană sau a unor comentarii cu conotație politică, apreciind că acestea nu își au locul într-o poziție instituțională a autorității constituționale care garantează independența justiției”, precizează Ramona Grațiela Milu în reacția publicată pe Facebook.
„Nu a existat un mandat explicit al Adunărilor Generale”
Judecătoarea din CSM spune că până la finalizarea votului în secție nu a primit nicio centralizare a voturilor exprimate în adunările generale ale judecătorilor convocate de Consiliu, „prin urmare nu a existat un mandat explicit pentru adoptarea acestei hotărâri cu acest conținut concret”.
„Voi comunica public, punctual, observațiile și propunerile pe care le-am susținut în diverse ocazii, în calitate de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele care necesită modificări legislative pentru eficientizarea justiției, revenirea la o cultură organizațională meritocratică și consolidarea mecanismelor democratice de guvernanță din sistemul judiciar.
Mă refer, între altele, la modalitățile de promovare în funcțiile de execuție și de conducere, precum și la necesitatea revenirii la formule de conducere care să implice în mod real voința corpului magistraților, prin organele sale elective, în special colegiile de conducere.
Acestea trebuie să își recapete rolul de participare efectivă la adoptarea deciziilor privind buna administrare a instanțelor și gestionarea carierei magistraților”, mai menționează judecătoarea.
Reacții și din partea altor magistrați
Miercuri, CSM a publicat hotărârea prin care a constatat „existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei” și a decis pe lângă apărarea independenței judecătorilor, sesizarea instituțiilor internaționale. CSM indică „vinovații” într-un document de peste 70 de pagini, spunând că acesta are sprijinul a 3.580 de judecători, adică 84% din judecătorii activi din România.
După publicarea hotărârii, mai mulți magistrați din țară au reacționat spunând că nu își însușesc documentul CSM.
„Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s-a votat așa ceva in nicio AG si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s-au întâlnit „noaptea…” la Oradea săptămâna trecută – si e secret de stat ce s-a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva”, a reacționat judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, într-o postare pe Facebook.
„Lista neagră” a CSM este contestată și de Asociația profesională „Forumul Judecătorilor”, care a transmis marți seara că „este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii”.
Asociația susține că adunările generale ale judecătorilor de marți au discutat reacții la erorile pe care le-ar conține proiectul de Lege a salarizării.
„Lista neagră” făcută de CSM
Judecătorii din CSM au indicat drept autori ai campaniei de denigrare a justiției „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”.
A fost menționat și premierul, fără însă a-i fi dat numele:
„Campania s-a bazat pe minciuni repetate constant de o parte a coaliţiei aflate astăzi la guvernare, în special de partea politică aflată sub autoritatea şi influența prim-ministrului, vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care se afiliază, în mod tradiţional, mesajelor acestora”.
Sunt enumerați pe „lista neagră” Dominic Fritz, preşedinte USR, Ana Birchall, fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier al premierului, Cristian Ghinea (USR), Laurenţiu Ştefănescu (USR) și alți membri USR, precum și fostul jurnalist de investigații Ionel Stoica. În hotărârea CSM sunt indicate mai multe postări ale acestora de pe rețelele sociale.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, Ruben Latcau (viceprimar USR Timişoara), Diana Mardarovici, consilieră PNL, Cătălin Teniță (USR) completează lista.
În această decizie, despre care CSM spune că o va comunica și organismelor internaționale, Consiliul reclamă și „atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei” și dă drept exemplu G4Media, acuzând că în ultimul an publicația a scris 405 articole „negative” despre justiție. Pe listă apar și publicațiile Recorder, prin documentarul „Justiție Capturată”, și PressHub.
