Șeful NATO: Tratatul privind interzicerea armelor nucleare nu va funcţiona / Să renunţăm la factorul nostru de descurajare – o opţiune periculoasă

Tratatul internaţional privind interzicerea armelor nucleare nu va funcţiona, deoarece nu are un mecanism de verificare, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmând că pentru ţările aliate acest tip de arme este un „factor de descurajare”.

El a vorbit în deschiderea celei de-a 16-a Conferinţe anuale a NATO pe tema Controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării armelor de distrugere în masă, eveniment desfăşurat în sistem videoconferinţă, relatează Agerpres.

„Această conferinţă este o oportunitate majoră pentru comunitatea internaţională să consolideze Tratatul de Neproliferare Nucleară (Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons – NPT). Trebuie să profităm de ea, să nu subminăm NPT sau să ne îndoim de rolul său. Ştiu că sunt unii care privesc Tratatul internaţional privind interzicerea armelor nucleare ca fiind o soluţie alternativă, ce ar elimina toate armele nucleare. La primă vedere pare atrăgător, dar realitatea este că nu va funcţiona. Tratatul privind interzicerea nu are un mecanism care să asigure scăderea echilibrată a numărului acestor arme şi niciun mecanism de verificare. Mai mult, nu a fost semnat de niciun stat ce deţine arme nucleare”, a arătat el.

În acest sens, a vorbit de nevoia de garanţii în acest proces de dezarmare.

„Să renunţăm pur şi simplu la factorul nostru de descurajare fără garanţii că şi ceilalţi vor face la fel este o opţiune periculoasă, pentru că o lume în care Rusia, China, Coreea de Nord şi altele au arme nucleare, dar NATO nu are, nu este o lume mai sigură. Dimpotrivă, ne va lăsa vulnerabili în faţa presiunilor şi atacurilor şi va submina securitatea alianţei noastre”, a punctat el.

Totodată, secretarul general al NATO a spus că „doar trei ţări aliate au arme nucleare, dar toate membrele NATO beneficiază de garanţiile de securitate ale acestora”.

„Descurajarea nucleară practicată de noi este cel mai puternic tip de descurajare. În acelaşi timp, există îngrijorări legitime legate de armele nucleare şi proliferarea acestora. Rusia şi China investesc intens în arsenale nucleare sofisticate şi diverse. Coreea de Nord îşi continuă expansiunea nucleară, iar în Iran centrifugele sunt din nou în funcţiune. Acestea fiind zise, perspectivele unei dezarmări nucleare par îndepărtate, dar acest lucru nu este mai puţin relevant”, a afirmat el.

În acest context, a încurajat SUA şi Rusia, cele două mari puteri nucleare, să aibă un dialog pe această temă. Şi China ar trebui să ia parte la negocieri, a spus Stoltenberg.

„Din nefericire, Beijingul a refuzat până acum să participe la orice discuţii, iar lipsa de transparenţă privind capabilităţile nucleare şi intenţiile sunt îngrijorătoare. Totuşi, sunt convins că China, asemenea lumii întregi, ar găsi beneficii într-un regim de control al armelor care ar limita numărul armelor nucleare, este mai transparent şi sporeşte predictibilitatea”, a arătat acesta.

Secretarul general al NATO a subliniat că, în ultimii 30 de ani, numărul de arme nucleare a fost diminuat cu 90%. „Dar, într-o lume nesigură, aceste arme trebuie să continue să joace un rol vital în păstrarea păcii”, a mai arătat el.

******

În deschiderea aceleiaşi conferinţe a vorbit şi ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Printre invitaţii sesiunilor de lucru ale conferinţei, aflată la cea de a XVI-a ediţie, se vor număra Gustavo Zlauvinen, preşedintele desemnat al Conferinţei de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare, şi Izumi Nakamitsu, subsecretar general al ONU şi Înalt Reprezentant pentru Dezarmare. La conferinţă va participa şi secretarul de stat român pentru Afaceri strategice, Dan Neculăescu.

Conferinţa va marca 50 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare şi va oferi un cadru de dezbatere în perspectiva Conferinţei de Evaluare a acestui Tratat avută în vedere pentru luna august 2021.

Potrivit MAE, evenimentul era programat să se desfăşoare la Bucureşti în luna martie, „ca o recunoaştere a profilului ridicat al României în cadrul NATO”, dar a fost reprogramat în format videoconferinţă din cauza pandemiei de Covid-19.