350.000 de ore dispărute: cum a fost construită o afacere de milioane pe munca invizibilă

ANAF a descoperit la o firmă de pază și protecție o schemă de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 15,4 milioane de lei. Mecanismul avea două componente, ambele relativ simple în esența lor, dar greu de detectat fără acces la datele administrației fiscale.

Prima: firma raporta oficial, prin declarația D112 (cea prin care angajatorii declară la stat veniturile și contribuțiile salariaților), un număr de ore lucrate mult mai mic decât realitatea. Practic, oamenii munceau, dar pe hârtie figurau ca lucrând mult mai puțin. Diferența descoperită de inspectori: aproximativ 350.000 de ore nedeclarate. Pentru fiecare oră „invizibilă”, statul nu a încasat contribuțiile sociale aferente – bani care, în mod normal, alimentează pensiile și asigurările de sănătate ale angajaților respectivi.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

A doua: firma a folosit o rețea de societăți-satelit, controlate de aceiași oameni, care își emiteau reciproc facturi pentru servicii care nu existau în realitate. E un truc clasic – facturi fictive – folosit ca să umfle artificial cheltuielile deductibile și să reducă astfel TVA-ul și impozitul pe profit pe care firma ar fi trebuit să le plătească.

Un detaliu care arată ce s-a făcut cu banii: ANAF a observat retrageri masive de numerar de la ATM, bani care, potrivit comunicatului, au fost folosiți și pentru plăți „în plic” – venituri date angajaților în afara oricărei evidențe oficiale.

Compania a crescut rapid în perioada vizată, ajungând la circa 250 de angajați, dar sumele declarate la fisc nu au ținut deloc pasul cu această expansiune – un indiciu clasic de muncă nedeclarată la scară mare. În timpul controlului, reprezentanții firmei au refuzat sistematic să pună la dispoziție documente și nu s-au prezentat la solicitările repetate ale inspectorilor; ANAF spune că a reconstituit activitatea reală folosind bazele de date proprii, inclusiv sistemul RO e-Factura. Dosarul merge acum la organele de urmărire penală.

Contextul mai larg

Acest comunicat nu e un caz izolat, ci parte a unei campanii sistematice. ANAF, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a declanșat în februarie 2026 o acțiune amplă de control la nivel național care viza 62 de societăți din domeniul pazei și protecției, selectate pe baza unor analize de risc fiscal. Verificările se desfășurau atât la sediile firmelor, cât și în peste 300 de locații unde lucra efectiv personalul de pază, exact pentru a compara realitatea din teren cu ce apărea în actele contabile.

Sectorul a fost ales nu întâmplător: e intensiv în forță de muncă, contractele se câștigă des prin prețuri agresive, sub costul real al unei operări legale, iar tentația de a recupera marja prin subdeclararea orelor și a salariilor e mare. De atunci au mai apărut cazuri similare – un alt control a descoperit la o firmă de pază din București un prejudiciu de 14,9 milioane de lei, cu o diferență de peste 1,5 milioane de ore nedeclarate între cele facturate clienților și cele raportate fiscal, iar într-un alt dosar ANAF investiga o rețea de firme de pază suspectată de tranzacții artificiale între ele, unde datorii fiscale de peste 8 milioane de lei au fost stinse indirect prin altă societate din același grup, semn al unei coordonări la nivel de grup.

Cazul de 15,4 milioane de lei se înscrie deci într-un tipar deja vizibil: industria pazei a devenit, în 2026, ținta principală a controalelor antifraudă din România, cu mai multe firme – toate operând variațiuni ale aceluiași model: ore nedeclarate, facturi fictive între entități înrudite, plăți cash în afara evidențelor.