Cine va câștiga alegerile europarlamentare în Europa și în România? Siegfried Mureșan: Sper ca AUR să fie perdantul acestor alegeri / SONDAJ LIVE

Partidul Popular European va fi câștigătorul alegerilor europarlamentare din acest an, susține eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, care vede doar o creștere marginală a suveraniștilor în Parlamentul European.

PPE își dorește în aceste condiții să păstreze șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen rămânând favorita, lucru care se va afirma explicit la Congresul PPE, din martie, de la București. De asemenea, popularii europeni vizează și alte funcții-cheie în UE, cea de președinte al Consiliului European putând fi o variantă.

Cât privește România, Siegfried Mureșan speră ca „AUR să fie perdantul” alegerilor europarlamentare și susține că în seara scrutinului PNL va fi înaintea partidului lui George Simion.

Info pe scurt:

• despre scenariul Klaus Iohannis – președinte al Consiliului European: Ceea ce știm este că președintele României, la nivel european, se bucură de susținere și de apreciere. (…) Deciziile se vor lua după alegeri în lumina rezultatului alegerilor. Nu se vor lua înainte de alegeri. Înainte de alegeri. sunt opinii, sunt speculații.
• despre scenariul Viktor Orban – președinte al Consiliului European: Toți ceilalți 26 de șefi de state și de guverne sunt uniți de dorința de a nu îl avea pe Victor Orban în mod evident președinte al Consiliului European.
• despre cine va câștiga alegerile în Europa: Eu cred că vom avea în următorul Parlament European aceeași majoritate pe care o avem acum, formată din trei partide. Sunt convins că Partidul Popular European va câștiga alegerile europarlamentare. Cred că Grupul Socialiștilor Europeni va veni pe locul doi, dar vor fi slăbiți în raport cu situația de acum. (…) Renew va fi un grup slăbit, din păcate.
• despre suveraniști: În Parlamentul European s-ar putea ca, repet, marginal, să crească, dar în ansamblu, nu cred că vor crește mult. Nu vor deveni un pericol din două motive: unu – forțele pro-europene nu vor face coaliție cu ei la nivel european și doi – acești suveraniști nu se înțeleg între ei.
• despre AUR: Sper pentru binele României că pedantul alegerilor europarlamentare va fi AUR, fiindcă acest partid nu este un partid care să poată obține ceva pentru România, nici la București, nici la Bruxelles. AUR este un partid care nu are soluții la problemele oamenilor.
• despre PNL: Ne propunem să trimitem cât mai mulți europarlamentari în Parlamentul European și cred că inclusiv câștigarea alegerilor europarlamentare este un obiectiv posibil. Știm că nu am fost în sondaje în ultimele luni pe locul întâi, dar nu este un obiectiv pe care să nu ni-l setăm. (…) Sunt convins că Partidul Național Liberal va fi înaintea AUR în seara alegerilor europarlamentare și sunt convins că Partidul Național Liberal va avea un scor mai mare decât AUR la fiecare dintre toate rândurile de alegeri de anul acesta.
• despre congresul PPE de la București: La începutul lunii martie vom avea la București cel mai important eveniment politic care va avea loc la nivelul întregii Uniuni Europene, un congres al Partidului Popular European, în care cea mai mare forță politică la nivel european, familia noastră politică, Partidul Popular European, va decide cine va conduce Uniunea Europeană, cine va fi președintele Comisiei Europene în următorii 5 ani, care va fi programul pe baza căruia vom conduce și care este strategia prin care vom câștiga alegerile.

O perioadă destul de agitată, cel puțin la nivel politic, chiar dacă este început de an. Și v-aș propune să începem cu ultima știre care a ținut titlurile ziarelor și burtierelor de televiziune, cea cu președintele Klaus Iohannis, cu o șansă de a deveni președinte al Consiliului European din luna iunie. Așa se văd lucrurile de la București. cum se văd lucrurile de la Bruxelles? Are președintele Klaus Iohannis această șansă de a prelua șefia Consiliului European?

Siegfried Mureșan: Nu aș vorbi prea mult pe acest subiect în momentul de față și cu siguranță nu aș specula. Ceea ce știm este că președintele României, la nivel european, se bucură de susținere și de apreciere. Chiar fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a relatat public la un moment dat despre faptul că l-a avut în vedere pe președintele României ca succesor în 2019, președintele României spunând că pentru el este mai importantă poziția de președinte al României și următorii 5 ani de mandat la acel moment. Deci am văzut chiar de la nivelul președintelui Consiliului European, Donald Tusk. a spus că președintele României are calitățile și experiența necesare pentru această poziție.

Mai mult de atât, eu nu aș specula, ca om politic voi face întotdeauna tot ce pot pentru a susține orice demers de câștigare de influență și de poziții la nivel european. Realitatea obiectivă și factuală în ceea ce privește procesul de reașezare instituțională este următoarea: pe 9 iunie vom avea loc alegerile europarlamentare, după care la nivelul instituțiilor Uniunii Europene se vor negocia pozițiile de conducere pentru toate instituțiile – președinția Comisiei Europene, a Consiliului European, a Parlamentului European, înaltul reprezentant pentru politică externă. Și aceste decizii se vor lua după alegeri în lumina rezultatului alegerilor. Nu se vor lua înainte de alegeri. Înainte de alegeri. sunt opinii, sunt speculații.

Domnule Mureșan, nu iese fum fără foc.

Deciziile se vor lua după alegeri, în funcție de rezultatul alegerilor. Pot exista variante, pot exista tatonări. certitudini nu vor exista decât decât după alegeri. Așa cum și aderarea noastră parțială la spațiul Schengen a dovedit, dialogul discret într-o mare parte a anului trecut, dar serios între autoritățile din România, Bulgaria, Austria și Comisia Europeană au dus la rezultate, nu dialogul public din presă. De aceea nu m-aș hazarda, îar eu, ca un politic, repet, am obligația să ajut, nu să speculez. Cred că cu cât mai puțină speculație pe un astfel de subiect, cu atât mai bine, cu cât mai multă muncă serioasă, în general la nivel european, cu atât mai bine.

„Viktor Orban nu va ajunge președintele Consiliului European”

Această informație a apărut din nou în spațiul public, pentru că a mai fost vehiculată în trecut și după o declarație a actualului președinte al Consiliului European, potrivit căreia Victor Orban are șanse să preia șefia Consiliului European. Este are vreun fel de bază această acest scenariu?

Victor Orban nu va ajunge președintele Consiliului European. Și explic situația. Actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare. Dacă va fi ales, va deveni europarlamentar. Ședința constitutivă a Parlamentului European după alegeri va avea loc pe 16 iulie. Până pe 16 iulie, Charles Michele poate rămâne președinte al Consiliului European și eu cred că va rămâne președinte al Consiliului European până pe 16 iulie. După aceea va deveni europarlamentar. Dacă nu este ales până atunci un președinte al Consiliului European, atunci regula este că premierul statului care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Ungaria va deține președinția, în speță Victor Orban ar deveni interimar președinte al Consiliului European. Toți ceilalți 26 de șefi de state și de guverne sunt uniți de dorința de a nu îl avea pe Victor Orban în mod evident președinte al Consiliului European.

De aceea, sunt convins că înainte de 16 iulie, membrii Consiliului European se vor pune de acord privind alegerea succesorul lui lui Chales Michel pe un mandat plin, de altfel nu pe un mandat interimar. De aceea, recomandarea mea este de a ignora orice scenariu cu Victor Orban președinte interimar al Consiliului European, căci nu dorește nimeni și acest lucru este un argument suficient pentru toți ceilalți membri ai Consiliului European ca ei să accelereze procesul de negociere după alegerile europarlamentare și să ajungă la un acord la un numitor comun privind toate pozițiile de conducere din instituțiile europene înainte de 16 iulie.

„Nu cred că presiunea, mai ales publică, ajută” în relația cu Austria pentru Schengen Terestru

Făceați referire la Schengen, la aderarea parțială a României la Schengen, care a fost prezentată de oficialii de la București ca o mare victorie a României. Este o mare victorie a României, în condițiile în care pare că s-a dat așa doar o fărmitură pentru România?

Opinia mea este că aderarea noastră la spațiu Schengen cu frontieră aeriană și maritimă este într-adevăr un succes. Este o victorie de etapă, dar foarte importantă. De ce? În urmă cu un an de zile aveam o situație de blocaj total. Aveam de partea României 26 de state membre, Parlamentul European și Comisia Europeană, dar aveam un stat care s-a opus și tot sprijinul pe care îl aveam era insuficient. Decizia ne-a fost defavorabilă nejustificat, deoarece Austria avea o problemă cu migrația. Noi nu eram cauza acelei probleme. Vetoul a fost nejustificat, dar a existat o situație de blocaj. După aceea autoritățile de la București au luat o hotărâre corectă de a relua dialogul, de a căuta un format de dialog și s-a găsit acest format România, Bulgaria, Austria, Comisia Europeană, cu sprijinul celor două președinții, în prima parte a anului, Suedia, când s-au întâmplat mai puține lucruri, în a 2-a parte a anului, Spania, când s-a ajuns la la un rezultat și decizia a fost, unu la mână, de a ne consolida sprijinul pe care îl avem, doi la mână, de a iniția un dialog cu Austria și, trei la mână, de a nu comunica public, prin acuze, de a nu adânci prăpastia între București și Viena, ci de a dialoga și de a negocia într-un cadru oficial. Și această abordare s-a dovedit a duce la un rezultat.

Este acest rezultat bun? Este suficient? Eu cred că este un rezultat bun, deoarece s-a depășit situația de blocaj existent anul trecut. Este o primă etapă și, evident, că e un pas spre aderarea totală la spațiul Schengen. Ne dorim să aderăm și cu frontiera terestră. Din aeroporturile din România spre spațiul Schengen și din spațiul Schengen spre aeroporturile din România au circulat anul trecut 12 milioane de oameni, de pasageri, cetățeni români sau cetățeni de alte naționalități, care când au plecat din România spre spațiul Schengen sau când au venit spațiul Shengen spre România, au trebuit să arate pașaportul. De la 31 martie nu vor mai trebui să arate pașaportul. Deci 12 milioane de oameni sau mai mulți, dacă anul acesta traficul aerian se va intensifica, vor avea de câștigat. Eu cred că nu este puțin lucru, dar evident e necesară și aderarea cu frontiera terestre, mai ales pentru traficul de mărfuri. Vedem cu toții și camioanele de la frontieră, deci e clar că această primă etapă trebuie să fie o deschidere spre aderarea totală.

În anexa de la declaratia Consiliului privind aderarea parțială a României este un angajament semnat de Austria, Bulgaria și România, în care este precizată clar data de 31/03/2024, dar când vine vorba de o dată pentru integrarea pe cale terestră, aici se spune doar că se vor face în continuare negocieri și în acest an. De ce nu apare o dată concretă în acest acord?

Anul trecut, pe toată durata negocierilor pentru aderarea cu aeroporturile, nu am speculat public privind o dată de aderare și a fost util. A fost înțelept. Am văzut că asta a facilitat găsirea unei soluții imediate. Deci aderăm acum în luna martie. La fel cred că trebuie să procedăm și acum. Trebuie să așteptăm următoarele lucruri. Unu: trebuie să așteptăm aderarea noastră cu aeroporturile și cu frontiera maritimă și să vedem ce impact are. Eu sunt convins că aderarea noastră cu aeroporturile va avea un impact pozitiv atât pentru noi și Bulgaria, cât și pentru Austria și pentru restul Uniunii Europene. Sunt convins că eliminarea controlului la frontiera aeriană nu constituie niciun risc pentru securitatea din Austria sau din spațiul Schengen, a spus-o Comisia Europeană, a spus-o Agenția Europeană de Protecție a Frontierei FRONTEX și cred că Austria va vedea acest lucru și va avea confirmare a acestui fapt.

Deci să așteptăm să aderăm cu aeroporturile, să se vadă efectul. Eu cred că efectul va fi unul pozitiv. Doi: la finalul anului trecut, Uniunea Europeană a ajuns, după mulți ani de negocieri, la un acord privind pactul pe migrație. Există acum, în sfârșit, un acord la nivel european privind gestionarea în mod organizat a fluxului migraționist. Alocăm fonduri europene, procesăm o parte dintre persoanele care solicită azil în zone sigure din afara Uniunii Europene, la frontiera Uniunii Europene. Avem un acord clar ce se întâmplă cu o persoană care a solicitat azil, dar solicitarea a fost refuzată, unde se întoarce? Când? Cum?

Toate acestea sunt premise pentru reducerea numărului de imigranți în Austria. Austria a avut o problemă cu un numărul mare al persoanelor solicitante de azil, persoane care, de altfel, noi știm, nu au venit din România,, ca atare vetoul împotriva României anul trecut a fost nejustificat. O știm. Aceste noi reguli europene,cred că sunt o premiză pentru reducerea numărului de de imigranți.

Un termen realist în aceste condiții?

Cred că acest pact nou pentru migrație și azil va avea un efect descurajator asupra persoanelor care se gândeau să pornească spre Europa. Sunt convins că în vara aceasta numărul solicitanților de azil în Europa va fi mai mic decât vara trecută sau decât în urmă cu două veri. Cifrele din urmă cu două veri, din vara lui 2022, speriaseră Austria. Eu cred că până spre vara acestui an vom avea semnale încurajatoare privind reducerea numărului de imigranți și privind efectele aderării noastre cu aeroporturile și probabil în următoarele luni discuția se va putea dinamiza și pe frontiera terestră.

Nu cred că presiunea, mai ales publică, ajută. Cred că trebuie păstrat un cadru de dialog, de negociere și găsirea unui numitor comun, în principiu, în partea a 2-a a acestui an.

În partea a doua a acestui an, asta ar însemna o aderare efectivă din 2025?

Am spus mai devreme, a specula, a prezenta o dată care pentru noi poate este acceptabilă, dar pentru Austria poate e prea devreme sau nu ar fi dispuși să o accepte acum, fără să vadă întâi în reducerea numărului de imigranți sau efectul a frontieră aeriană, nu cred că ne ajută.

Nu cred că ne ajută nici alegerile care sunt acum. În primul rând rundele de alegeri la nivel european și runda de alegeri din Austria care este în toamnă.

Da, în Austria vor avea loc alegeri parlamentare în toamna acestui an și este evident că în timpul campaniei electorale de acolo, care va fi august-septembrie, probabil nu vom avea o concretizare a procesului. În funcție de informațiile care vin, de evoluția situației pe teren, de negocieri, de dialog, putem avea fie în vara acestui an, fie după alegerile din Austria, spre finalul acestui an, un acord. Dar, repet, o dată concretă, pusă în spațiu public acum, înainte de avea o imagine completă situației, poate pentru Austria ar fi văzută ca presiune, poate Austria, oarecum obligată de situația politică din țară, să nege public acea dată și după aceea ar fi mai greu să o obținem. Nu cred că ajută dialogul și negocierea, dacă noi vrem o dată cât mai rapidă…

Noi vrem o dată cât mai rapidă, așteptăm din 2011.

Noi vrem, dar dacă noi o prezentăm acum, înainte de a fi agreată cu ei, s-ar putea să generăm o reacție adversă.

„Suveraniștii, euroscepticii se joacă cu temerile oamenilor, dar nu oferă soluții reale la problemele oamenilor”

Că tot vorbeam. despre alegerile care se apropie, alegerile europarlamentare, sunt alegerile din acest an altfel decât cele din urmă cu 5 ani? Contextul este altul. am văzut și sunt foarte multe analize și foarte multe semnale și foarte multe îngrijorări în legătură cu ascensiunea acestui curent populist, suveranism. Sunt întemeiate aceste preocupări, îngrijorări?

Am avut îngrijorări privind ascensiunea politicienilor anti-europeni, eurosceptici, extremiști, populiști, atât în 2014, cât și în 2019. Îngrijorările nu s-au materializat atunci. Asta nu înseamnă că nu se vor materializa și acum. Dar important să analizăm situația. În 2014, după perioadă de criză economică, a existat această temere că euroscepticii vor avea câștig de cauză. Nu au avut. În 2019, după referendumul prind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a existat și o criză migrației și a refugiaților. Atunci, de asemenea, a existat această criză. Această temere nu s-a concretizat nici atunci.

Suveraniștii, euroscepticii, care sunt populiști, se joacă cu temerile oamenilor, nu oferă soluții reale la temerile oamenilor, la problemele oamenilor. Sunt convins că vor încerca și acum să se joace cu temerile oamenilor ce decurg din prețurile mari la energie existente în anii trecuți, inflație, război, situația complicată. Adevărul este că la niciuna dintre marile provocări cu care ne confruntăm, suveraniștii nu au soluție. Ei vor izolare. Izolarea înseamnă sărăcie. Uniunea Europeană este casa noastră. Prin colaborarea cu celelalte state membre al Uniunii Europene am reușit să depășim criza generată de coronavirus, de pandemie. Crede careva că în fața invaziei forțelor armatei ruse în Ucraina, orice singur stat din Uniunea Europeană ar fi mai puternic, mai bine pregătit decât suntem împreună. Crede cineva că am fi putut depăși pandemia mai bine izolându-ne de celelalte state europene în luarea deciziilor sau neachiziționând vaccinuri la comun cu celelalte state europene? În timpul pandemiei au venit fonduri europene, a venit sprijin de la nivel european, solidaritate. Ca atare, cred că avem în primul rând obligația să spunem oamenilor care sunt lucrurile bune pe care Uniunea Europeană le-a făcut în ultimii ani și de ce la temerile cu care oamenii se confruntă, la nesiguranță care există, tot Uniunea Europeană este soluția.

Un suveranist în Parlamentul European va fi gălăgios, probabil nepoliticos, dar cu siguranță neascultat și cu siguranță marginalizat. În momentul de față în Parlamentul European există o majoritate formată din partidele pro-europene. O majoritate formată din trei mari familii politice pro-europene. Cel mai mare grup politic este grupul Partidului Popular European, din care face parte și partidul meu, Partidul Național Liberal. Cel de-al 2-lea grup este grupul social-democraților, care în Parlamentul European sunt oameni politici proeuropeni cu care se poate lucra, și cel de-al 3-lea este un grup de centru, format în jurul președintelui Franței, Emanuel Macron. Există diferențe între noi, opinii diferite pe anumite teme, dar suntem uniți de dorința de a găsi soluții europene. Suveraniștii, extremiștii din Parlamentul European sunt marginalizați. Reprezintă 10-15%. Sunt gălăgioși, câteodată nepoliticoși, dar nu influențează deloc deciziile noastre. Sunt convins că la fel va fi și în următorii 5 ani.

Pe vă bazați? Vă întreb, pentru că mă mă uit în Franța, la ce se întâmplă cu partidul doamnei Le Pen, mă uit în România, unde avem nu un partid suveranist, AUR care este în ascensiune. Deci pe ce vă bazați exact?

Peste tot unde suveraniștii au avut câștig de cauză și au putut influența mersul țării lor, indiferent dacă au fost extremă stângă sau extremă dreapta. a ieșit rău pentru oameni la final. În Marea Britanie, Brexitul, în Grecia, după 4 ani de guvernare populistă de extremă stânga a premierului antieuropean Tsipras, oamenii au spus nu mai vrem sub nicio formă. Au dat la următoarele două rânduri consecutive de alegeri, majoritate absolută în parlament partidului proeuropean de centru-dreapta. Deci, acolo unde oamenii i-au văzut la lucru, au spus nu îi mai vrem.

Ca atare la eurosceptici, la suveraniști, după o creștere, urmează mereu o descreștere. Unele dintre aceste partide au crescut și deja sunt în descreștere. Altele, după cum bine spuneți, s-au aflat și se află încă în creștere. Deci, dacă ne uităm la harta Uniunii Europene, sunt țări în care astfel de partide deja au început să descrească, s-au divizat. Au fost la guvernare în Finlanda la un moment dat, dar când au ajuns la guvernare ca parteneri juniori, nu s-au mai înțeles între ei, fiindcă unii au avut soluții radicale, alții au spus stai un pic, am ajuns la guvernare ca parteneri juniori și vedem că trăznăile pe care le spuneam înainte nu funcționează în realitate. Unii au vrut să devină moderați, alții nu. Partidul s-a rupt în două. Ca atare, la ei după o creștere, urmează mereu descreștere. Unele dintre aceste partide deja se află pe trend descendent, altele, după cum am spus, își ating punctul culminant acum. Uniunea Europeană e formată totuși din 27 de state membre. A avea suveraniști relativ puternici sau mai puternici decât în trecut în câteva state, cum se pare că sondajele arată că și în România, partidul periculos AUR are un scor mai mare decât în trecut, și în Franța, faptul că în câteva state sunt un pic mai puternici nu înseamnă că, atunci când se va trage linie, vor fi semnificativ mai puternici.

În Parlamentul European s-ar putea ca, repet, marginal, să crească, dar în ansamblu, nu cred că vor crește mult. Nu vor deveni un pericol din două motive: unu – forțele pro-europene nu vor face coaliție cu ei la nivel european și doi – acești suveraniști nu se înțeleg între ei. De fapt, când un om politic antieuropean în Franța vorbește, adesea face declarații negative în ceea ce privește oamenii din România sau din Polonia, de exemplu. Ca atare, nu pot suveraniștii din România să stea la masă în mod credibil cu suveraniști din alte state care au acționat împotriva muncitorilor din România, împotriva oamenilor din România. Și dacă vor sta cu ei la masă, vom spune aceste lucruri oamenilor.

Deci cred că voi fi la același nivel matematic la care sunt acum, poate un pic mai mari, dar nu semnificativ mai mari. Vor fi marginalizați și nu vor reuși să formeze un grup coerent. De când l-am dat afară pe Victor Orban din Partidul Popular European, de 5 ani de zile se tot discută despre faptul că, vezi doamne, Victor Orban va forma un mare grup suveranist, antieuropean. Au trecut alegerile în 2019, nu a format acel grup, au trecut alte rânduri de alegeri și au trecut 5 ani de zile și nu a reușit să coalizeze o forță politică semnificativă și nu va reuși să o facă.

Dimpotrivă, Victor Orban este mai izolat pe plan european decât a fost oricând. Nu câștigă nimic pentru Ungaria și acesta cred că un lucru important pe care trebuie să spunem și oamenilor din România – că mai vedem câteodată că Victor Orban e în conflict cu Bruxelles-ul și unii suveraniști ar fi tentați să spună hei, iată un erou se luptă cu Bruxelles-ul birocratic, ce bine face, câștigă pentru țara lui – Victor Orban continuă să piardă pentru Ungaria. În timp ce la noi, în România și în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene vin fonduri europene, vin bani din PNRR, Ungaria are blocate aceste fonduri europene. Ungaria are blocate 30 de miliarde de euro, fonduri europene din PNRRR și din bugetul tradițional al Uniunii Europene. Deci, el a continuat să piardă. Acum se discută despre deblocarea a 10 miliarde de euro, a unei părți din acești bani. E acesta un succes pentru el? Nu e. E recuperarea, într-o mică măsură, a unei mari pierderi și a unei mari înfrângere a lui. Deci, prin această atitudine antieuropean, necooperantă, orice politician suveranist nu face decât să piardă oportunități pentru țară.

„Sunt convins că Partidul Popular European va câștiga alegerile europarlamentare”

Deci estimarea Dvs este că acest grup va rămâne marginal, dar de partea cealaltă aveți o estimare, un top, să zic așa?

Eu cred că vom avea în următorul Parlament European aceeași majoritate pe care o avem acum, formată din trei partide. Sunt convins că Partidul Popular European va câștiga alegerile europarlamentare. Cred că Grupul Socialiștilor Europeni va veni pe locul doi, dar vor fi slăbiți în raport cu situația de acum. Socialiștii sunt totuși slăbiți, mai ales în marile țări membre ale Uniunii Europene, de unde vor avea mai puțin europarlamentari. În Germania, de exemplu, Partidul Creștin Democrat, membru al PPE, are de unul singur, în momentul de față în sondaje, un scor mai mare decât au toate cele trei partide din coaliția de guvernare Partidul Socialist, partidul din grupul parlamentar Renew și Partidul Verzilor. În Spania, Partidul Socialist a pierdut mult din credibilitate cu acea tentativă de amnistie. mă rog, nu e o tentativă, adică e în curs de desfășurare de amnistiere a separatiștilor catalani care au organizat un referendum ilegal , anticonstituțional pentru independența Cataloniei.

În Polonia, socialiștii aproape nu există. Socialiștii vor pierde teren.

Grupul Renew, după cum am spus în Franța, Marine Le Pen e destul de puternică. E clar că Emmanuel Macron a trecut de punctul culminant al influenței lui și la nivel european. Emmanuel Macron în 2024, din păcate, nu mai este Emmanuel Macron din 2019. O spun din păcate, că și pentru România și pentru Republica Moldova a fost un partener corect și a fost un lider pro-european, deci de bun augur pentru pentru noi. Renew va fi un grup slăbit, din păcate. Un partid important din grupul Renew era partidul din Spania care nici măcar nu a mai participat la alegerile parlamentare. Acum partidul s-a dezintegrat, nu mai există, deci au avut, cred, opt europarlamentari din Spania în grupul Renew, acum nu mai au deloc.

Probabil și în România rezultatul va fi mai slab decât data trecută, dar cred că aceste trei grupuri per ansamblu vor reuși să aibă majoritate și să aibă un număr cumulat similar de mandate cu cel de acum și să formeze o coaliție în următorul parlament.

La fel cum am avut și acum în acest parlament am mai avut și un al 4-lea grup pro-european, grupul Verzilor, care nu a dorit să fie în mod oficial partea coaliției, dar la multe decizii a participat de exemplu pe dosare importante. Cred că verzi, vor suferi, din păcate pentru ei, pierderi semnificative, fiindcă oamenii vor combaterea schimbărilor de climă, oamenii vor protecția mediului, oamenii vor reducerea poluării, au înțeles că în momentul de față acestea sunt demersuri, inițiative care sunt susținute de cam toate partidele politice și nu mai au vezi un monopol în acest domeniu.

În plus, oamenii sunt îngrijorați de creșterea prețurilor la energie, la electricitate ș.a.m.d. Și ca atare, oamenii spun, bine, înțelegem că trebuie să închidem o termocentrală pe gaz ca să nu poluăm. dar ce punem în loc? Și oamenii acum vor să nu mai poluăm, dar simt că nu vor să închidem o termocentrală pe gaz dacă nu știm ce punem în loc și incertitudinea ar duce la creștere a prețului. Deci oamenii vor o tranziție spre o economie verde, dar o vor cu industria, nu împotriva ei, cu agricultura, nu împotriva ei și având totuși o estimare a costurilor. Și deși verzii au reușit să pună această temă pe agendă, în momentul de față nu participă întotdeauna constructiv, câteodată vor prea mult, prea repede, vor soluții radicale care pur și simplu nu pot funcționa. În realitate, nu avem bani, nu avem resurse să investim, să facem toate acele lucruri imediat. Mi se pare că poziția verzilor va fi foarte dificilă anul următor în toată Uniunea Europeană, pentru că soluțiile lor radicale nu mai sunt în ton cu așteptările oamenilor și fiindcă toate partidele au între timp o agendă verde. Dar repet, moderată, rațională nu fundamentalistă. Deci, cred că verzii, vor fi, din păcate pentru ei, unul din marii predanți ai alegerilor la nivel european ansamblu. Cred că grupul verzilor va pierde 40, poate chiar 50% din numărul membrilor pe care-i are acum.

„Sper pentru binele României că pedantul alegerilor europarlamentare va fi AUR”

Revenind în România, cine credeți că va fi marele perdant al alegerilor europarlamentare din iunie?

Cred că alegerile europarlamentare vor fi un test evident în vederea viitoarelor rânduri de alegeri. Ele vor avea loc cu trei luni de zile înainte alegerilor locale. Sunt convins că aleșii locali se vor mobiliza la aceste rânduri de alegeri. Avem 3 ani în care nu am avut alegeri în România. Vedem că și în cercetările sociologice, în sondaje, oamenii răspund că intenționează să meargă la vot. Eu cred că participarea la vot la alegerile europarlamentare va fi semnificativă în România.

De ce credeți asta. De obicei, în afară de alegerile europarlamentare trecute, când acestea au fost cuplate cu referendumul pentru justiție, în general, prezența a fost foarte slabă la alegerile europarlamentare. De ce ar fi acum altfel?

Alegerile au fost cuplate atunci cu referendumul pentru justiție. Noi, Partidul Național Liberal, am fost de altfel, singurul partid atunci care am făcut campanie la acel referendum și ne-am înregistrat legal să facem campanie la acel referendum. Niciun alt partid nu a făcut campanie la acel referendum. Noi am fost singurul partid care atunci a chemat la vot oamenii să susțină acel referendum explicit și clar mai convingători decât alții. Deci acel referendum, cu siguranță, a ajutat la creșterea participării, nefiind, cred, singurul factor.

Vedem și în toate cercetările sociologice, oamenii, totuși, în România, au încredere în instituțiile Uniunii Europene. Înțeleg că soluțiile la multe dintre confruntările cu care ne confruntăm sunt europene, chiar dacă oamenii nu dezbat frenetic teme europene zilnic în viața lor de zi cu zi, în familie. Dar cred că simt acum, cred că atenția noastră la Uniunea Europeană a ajuns la un grad de maturitate. Oamenii simt acum că deciziile la nivel european contează. Oamenii simt că la nivel european contează. Și simt că este necesară o reprezentare competentă, credibilă a României a nivel european și trei la mână, având încredere în instituțiile europene, cred că se vor manifesta și vor ieși la vot. Există încredere mai mare și așteptări din partea instituțiilor europene ca atare, plus faptul că nu am avut alegeri în 3 ani. Pe baza acestor factori, cred că prezența va fi mai mare la europarlamentare, coroborată și cu faptul că alegerile sunt înaintea alegerilor locale. Deci cred că aleșii locali, partidele politice se vor mobiliza în a îndruma oamenii să iasă la vot.

Spuneți că oamenii sunt conștienți de deciziile instituții europene, dar este o mare parte dintre oameni care cred că nu au fost bune pentru România, că au fost niște dictate de la Bruxelles. Este o retorică. în ultimii ani cel puțin, începând cu pandemia, foarte bine răspândită în țara noastră și foarte promovată de un partid care acum vrea să câștige semnificativ la alegerile europarlamentare.

Retorica aceasta există, aveți dreptate. De fapt, retorica aceasta în sine, Uniunea Europeană este rea, este împărtășită de o parte mai mică a oamenilor decât suntem tentați să credem. Faptul că un lider AUR este gălăgios și este activ nu înseamnă că o mare parte dintre oameni cred tot ceea ce spune. Cercetările sociologice arată că ponderea celor care cred că apartenența noastră la Uniunea Europeană ne-a adus mai mult dezavantaj, nu ar fi fost un lucru bun, nu este mare, este sub 20%.

Deci dvs spuneți că AUR este sub 20%?

M-ați întrebat cine cred că va fi predantul acestor alegeri și vreau să vă răspund foarte clar. Sper pentru binele României că pedantul alegerilor europarlamentare va fi AUR, fiindcă acest partid nu este un partid care să poată obține ceva pentru România, nici la București, nici la Bruxelles. AUR este un partid care nu are soluții la problemele oamenilor. AUR este un partid care e condus de lideri care nu sunt credibili, care nu ar putea obține ceva în numele României pe plan extern și nici aici nu ar putea conduce bine. Deci, sper ca AUR să fie predantul alegerilor.

Trebuie să explicăm oamenilor în ce constă pericolul acestui partid, cum acest partid nu are de fapt, soluții la problemele oamenilor, cum doar se joacă cu temerile oamenilor, cum doar încearcă să instrumentalizeze oamenii în propriul interes și scop politic și electoral al său. Deci, cred că AUR poate fi predantul alegerilor. Dar trebuie să ieșim și să spunem oamenilor că AUR este un pericol pentru oameni, pentru România, pentru dezvoltare, pentru pentru modernizare.

„Sunt convins că PNL va fi înaintea AUR în seara alegerilor europarlamentare”

Cât va convinge PNL-ul? O mare parte a electoratului liberal este nemulțumit după această decizie de coaliție cu PSD-ul, care a fost dușmanul Partidului Național Liberal la ultimele alegeri.

Această întrebare în mintea oamenilor a fost una generică, abstractă, de-a lungul ultimilor ani. Pe măsură ce ne apropiem de alegeri, ne apropiem de momentul adevărului și primele alegeri vor fi alegerile europarlamentare și prima întrebare cu care oamenii vor trebui să și-o pună este ce partid ne poate reprezenta cel mai bine la nivel european și care sunt candidații? Care sunt europarlamentarii care ne pot reprezenta cel mai bine la nivel european? Și eu sunt convins că noi, Partidul Național Liberal, vom veni cu o ofertă credibilă, atât în ceea ce privește programul, cât și în ceea ce privește candidații. În ceea ce privește programul, vă pot spune de acum că vom avea un program pro-european, vom spune oamenilor cum, împreună cu instituțiile Uniunii Europene, vom obține lucruri pentru România, așa cum am făcut-o și în ultimii ani 30 de miliarde de euro, fonduri europene adiționale pentru PNRR.

Crede cineva că AUR, dând cu pumnul în masă la Bruxelles, ar fi putut obține așa ceva? Nici poveste. Ca atare, noi vom avea o agendă pozitivă, o agendă pro-europeană, care e și o formă de bună reprezentare a României. E și o formă de patriotism. A merge la Bruxelles pentru a te certa cu toți e clar că înseamnă că nu vei obține nimic. Nu e o formă de patriotism, e doar o fermă,de scandal primitiv.

Deci ce va face Partid Național Liberal?

La începutul lunii martie vom avea la București cel mai important eveniment politic care va avea loc la nivelul întregii Uniuni Europene, un congres al Partidului Popular European, în care cea mai mare forță politică la nivel european, familia noastră politică, Partidul Popular European, va decide cine va conduce Uniunea Europeană, cine va fi președintele Comisiei Europene în următorii 5 ani, care va fi programul pe baza căruia vom conduce și care este strategia prin care vom câștiga alegerile. Va fi oportunitate pentru noi, pentru Partidul Național Liberal, de a ne prezenta ca partid pro-european alături de cei cu care partenerii noștri la nivel european, alături de care am obținut soluții pentru România în ultimii ani.

Cred că oamenii vor avea motive semnificative ca, punându-și întrebările relevante în contextul alegerilor europarlamentare, să răspundă că Partidul Național Liberal este soluția pentru ei, după care vom merge la alegerile locale. La alegerile locale, adevărul este că cei mai buni primari din România sunt primari membri ai Partidului Național Liberal.

Au rămas mai puțini că a luat PSD între timp.

Nu cred că a luat PSD-ul vreun primar bun, un primar semnificativ de la noi și nu cred că a fost mai mult decât un fenomen izolat. Eu bat țara lung și lat. Mi se întâmplă să merg în județul Iași să văd o comună condusă două-trei mandate de un primar liberal și la 5 km distanță o comună condusă de un primar de la un alt partid și diferența se vede.

La alegerile locale oamenii vor vota omul, vor vota candidatul și noi avem de departe cea mai bună ofertă politică pentru alegerile locale. Va trebui după aceea să nu lăsăm garda jos, să continuăm să ne mobilizăm pentru alegerile parlamentare, lucru care a fost mai greu în anul 2020, fiind și pandemie, și noi să învățăm din greșeli. Oamenii înainte de alegerile europarlamentare, înainte de alegerile locale, cred că vor avea întrebări concrete la care vor căuta un răspuns

Care scenariul optimist și care e scenariul pesimist în privința alegerilor europarlamentare pentru PNL?

Nu obișnuiesc să fac speculații, să dau cifre. Ne propunem, un rezultat cât mai bun la alegerile europarlamentare. Ne propunem să trimitem cât mai mulți europarlamentari în Parlamentul European și cred că inclusiv câștigarea alegerilor europarlamentare este un obiectiv posibil. Știm că nu am fost în sondaje în ultimele luni pe locul întâi, dar nu este un obiectiv pe care să nu ni-l setăm. Dar până în momentul de față suntem în etapa de pregătire a campaniei. Când vom avea un obiectiv concret setat, îl vom anunța public. Dar PNL întotdeauna în ultimii ani a participat la alegeri cu ambiția de a câștiga aceste alegeri și la fel va fi și în anul electoral 2024. Noi nu participăm la alegeri ca să le pierdem. Noi participăm la alegeri ca să le câștigăm.

Au fost sondaje, că tot ați făcut referire la sondaje, în care apărea apărea Partidul Național Liberal cu un scor mai mic decât AUR. Au fost multe sondaje, chiar recente. Vedeți o astfel de variantă?

Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Au existat sondaje și înaintea altor rânduri de alegeri, în care Partidul Național Liberal a apărut cu un scor mai mic decât scorul pe care l-am avut în seara alegerilor. Sunt convins că Partidul Național Liberal va fi înaintea AUR în seara alegerilor europarlamentare și sunt convins că Partidul Național Liberal va avea un scor mai mare decât AUR la fiecare dintre toate rândurile de alegeri de anul acesta.

Este un pericol pentru Partidul Național Liberal noua Alianță a Dreptei, constituită din USR, Partidul Mișcarea Populară și partidul condus de fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, Forța Dreptei?

Dacă ar fi o alianță, aș aș numi-o alianță și poate ne-am putea gândi dacă e un pericol. Dar adevărul este că nu este o alianță, este o jumătate de partid, USR-ul, fiindcă din USR, să nu uităm, a plecat o grupare, iar celelalte două partide sunt partide care nu au contat din punct de vedere al reprezentării și al scorului partid. Cred că și sondajele arată că aceste partide sunt mai aproape, din păcate pentru ele, de 0% decât de pragul electoral.

Deci nu este o alianță unde trei partide semnificative să se pună laolaltă. Este de fapt o jumătate de partid, USR-ul în căutarea unei reinventări după ceea ce a fost dezamăgitor pentru electoratul lor, respectiv plecarea intempestivă de la de la guvernare și lipsa de de soluții pe care au avut-o în ultima perioadă. Deci nu am văzut încă de la acea alianță niciun program, nicio soluție.

Am văzut un sondaj în care sunt creditați cu 24% la alegerile europarlamentare.

Nu mi s-a părut că era un sondaj al unui institut serios.

Dvs. ați măsurat această în alianță?

Era scorul pe care USR-ul l-a avut și înainte. Deci e clar că unu plus zero plus zero fac cam tot unu. Deci nu pare că această mică decizie de a se pune laolaltă a dus la o creștere, ci este scorul pe care USR-ul a avut constant în ultimele luni.

Domnule Mureșan, candidații Partidului Național Liberal la alegerile europarlamentare, când vor fi lansați? Vor fi lansați la congresul PPE de la București?

Pe 6-7 martie vom avea congresul Partidului Popular European, întocmai cu scopul de a pregăti campania pentru alegerile europarlamentare. Deci, firesc este ca la momentul la care Uniunea Europeană vine la noi acasă, noi să fim cu casa pregătită. Deci mă aștept să prezentăm partenerilor noștri europeni candidații la alegerile europarlamentare.

Lista ar cam trebui să fie făcută, mai e puțin timp totuși.

Asta nu știu, întrebați-l pe președintele partidului. Vom avea decizie, evident, în următoarele săptămâni. Ianuarie nu e martie, dar da, cred că vom avea candidații prezentați cu acte în regulă, înaintea acestui congres.

Cine va deschide lista PNL-ului?

Nici nu știm asta. Nici nu am luat o decizie în acest sens. De îndată ce vom fi luat o decizie în acest sens, evident că o vom comunica.

Dvs. sunteți o variantă de deschidere a listă a listei PNL?

Nu obișnuiesc niciodată să speculez. Dorința mea a fost întotdeauna să muncesc, să-mi fac treaba cât mai bine, cât mai serios. În trecut, nu am fost niciodată mânat de astfel de șabloane: deschizător, închizător, nu este un obiectiv pentru mine.

Dar vă doriți un loc eligibil? Nu cred că vreți să fiți în capul listei, dar în partea de jos.

Nu speculez public cu privire la lista noastră, la candidați. Ca atare, nu speculez nici în ceea ce mă privește. dvs. sunteți liberă să o faceți. E bine pentru dezbatere. Dar eu, ca om politic, anunț când avem rezultate și certitudine.

Spuneați că la congresul de la București, PPE va decide cine va conduce Uniunea Europeană în continuare, spuneați de președinția Comisiei Europene. Care este propunerea PPE pentru un nou mandat la Comisie Europeană, dacă s-a stabilit în acest moment?

Dacă actuala președintă a Comisiei Europene își dorește un al 2-lea mandat, aștept ca familia noastră politică să o susțină. În statutul Partidului Popular European avem scris negru pe alb: prezentăm un candidat pentru poziția de președinte al Comisiei Europene înaintea alegerilor europarlamentare, fiindcă așa este corect să spui oamenilor înainte de alegeri ce vei face cu votul lor după alegeri, să spui oamenilor dacă câștigi alegerile pe cine vei pune în fruntea Comisiei Europene după alegeri. Deci, mă aștept ca la congresul Partidului Popular European de la București să alegem în mod democratic candidatul nostru pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, după cum am făcut-o și la congresul în 2019 și la cel 2014. Și mă aștept ca dacă actuala președintă își dorește un al 2-lea mandat, să fie aleasă și să fie susținută de familia noastră politică. Și consider că ar fi un lucru bun atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană.

Președinta Comisiei Europene a reușit totuși să prezinte soluții, răspunsuri destul de clare, puternice, convingătoare, la crizele prin care am trecut în pandemia generată de coronavirus. Uniunea Europeană a achiziționat vaccin pe care l-a pus la dispoziția tuturor. Un lucru bun pentru România: s-au flexibilizat fondurile europene. Banii europeni au putut fi folosiți acolo unde am avut nevoie în pandemie. S-a creat mecanismul European de redresare și reziliență, cel mai mare pachet de sprijin economic vreodată la nivel european, din care vin aproximativ 30 de miliarde de euro pentru PNRR-ul României. După invazia ilegală și ilegitimă a forțelor armate ruse din Ucraina, a reușit să păstreze Uniunea Europeană unită, să sprijine Ucraina, să sancționeze Federația Rusă, să aducă Republica Moldova mai aproape decât oricând de Uniunea Europeană. Evident că bilanțul ei după 5 ani de mandat este unul pozitiv.

Vor fi lansați candidați pentru alte funcții importante la nivel european?

Conform statutului, vom alege în cadrul unei proceduri, candidatul pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Evident, avem și președinta Parlamentului European, care este un lider politic cunoscut la nivel european. Mă aștept ca și dumneaei să aibă un rol vizibil aici, dar e clar că la congres vom arăta Uniunii Europene mulți lideri din familia noastră politică, cu competențe politice, cu competențe în anumite domenii. PPE deține în momentul de față 12 din cei 27 de membri ai Consiliului European, șefi de state și de guvern, aproape majoritatea absolută. Am câștigat multe rânduri de alegeri în ultimele luni și vom continua să câștigăm, probabil în Portugalia, în Bulgaria, PPE-ul va prelua guvernarea în luna martie. Vom avea 13, poate chiar 14 lideri (în Consiliul European – n.r.) după alegerile din Portugalia.

Dacă aveți așa majoritate în Consiliul European, PPE va revendica și președinția Consiliului European?

Întrebarea dvs. e importantă și sigur că dacă câștigi alegerile europarlamentare este un automatism să păstrezi poziția de președinte al Comisiei Europene. PPE a câștigat toate europarlamentarile din 2004 încoace și a avut întotdeauna președintele Comisiei Europene din 2004 încoace. Dacă câștigăm alegerile europarlamentare, și mă aștept să le câștigăm, păstrarea poziției de președinte a Comisiei Europene, mai ales pentru deținătoare a funcției, va fi o chestiune automată.

După aceea, sigur, se va forma o majoritate la nivelul Parlamentului European, cu două alte grupuri politice pro-europene. Însă cine va deține exact, ce funcție se va negocia și se va stabili oar după alegerile europarlamentare, în lumina rezultatului alegerilor, acum ar fi pur speculativ. Eu cred că raportul de forțe va fi favorabil Partidului Popular European după alegerile europarlamentare. M-ați întrebat dacă vom revendica și președinția consiliului. Știu că va trebui să acordăm anumite funcții și altor familii politice. Depinde, repet, de rezultatul nostru și de rezultatul lor. Cu 12-13 membri în Consiliul European pentru familia noastră politică și doar cu câte patru, cinci pentru socialiști, patru-cinci pentru Renew, noi fiind, repet, la limita majorității absolute în Consiliul European, ne-ar fi greu să cedăm conducerea acelei instituții unei familii police care are doar 3-4-5 reprezentanți. Dar, sincer, certitudini vor exista doar după alegeri.

Deci președintele Klaus Iohannis are o șansă în acest scenariu?

Care va fi deznodământul, vom vedea după alegerile europarlamentare.