Curtea de Apel București, care a închis dosarul de corupție al omului de afaceri Cristian Burci, arată spre procurori

La patru ani de la trimiterea în judecată, omul de afaceri Cristian Burci a scăpat de acuzațiile în dosarul de corupție Romvag, pentru că a intervenit prescripția. Curtea de Apel București, care a luat această decizie, a reacționat public, susținând că „narativul scăpării marilor corupți prin prescripție în contextul schimbării completurilor de judecată este contrazis flagrant de realitățile faptice ale cauzei”. 

• Jurnaliștii Recorder semnalau în documentarul „Justiție Capturată” cum a fost schimbat magistratul din completul care soluționa dosarul lui Cristian Burci cu puțin timp înainte de a da sentința.
• Conducerea Curții de Apel București susține că o partre dintre infracțiuni erau oricum prescrise la momentul schimbării judecătorului de complet, iar noul magistrat „a demonstrat celeritate”.
• Prin sentința pronunțată în 1 iulie de Curtea de Apel București, toți inculpații din dosarul Romvag au fost achitați.

Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

Instanța a lăsat nesoluționată latura civilă a dosarului. În schimb, a dispus confiscarea specială a peste 3 milioane de euro de la inculpați. Cea mai mare sumă, 2,6 milioane de euro, este reținută în cazul omului de afaceri Cristian Burci.

Pentru recuperarea prejudiciului, Ministerul Finanțelor trebuie să inițieze un proces civil.

În 2022, când l-a trimis în judecată, DIICOT îl acuza pe Burci că, împreună cu ceilalți inculpați din dosar, au devalizat societatea Romvag Caracal, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 32,7 milioane de euro.

Dosarul în care a fost judecat Cristian Burci fost dat exemplu în documentarul „Justiție Capturată”, jurnaliștii de la Recorder relatând despre cum a fost schimbat judecătorul de complet chiar înainte de finalizarea cercetării judecătorești.

Judecătorul Cătălin Pavel, cel desemnat inițial să judece dosarul Romvag, a fost schimbat din complet după trei ani de la primirea dosarului. S-a întâmplat în martie 2025, la scurt timp după ce a fost recuzat de unul dintre inculpații din dosar, potrivit datelor de pe portalul instanței.

Curtea de Apel București acuză dezinformare

Joi, conducerea Curții de Apel București a reacționat public,  afirmând că „narativul scăpării marilor corupți prin prescripție în contextul schimbării completurilor de judecată este contrazis flagrant de realitățile faptice ale cauzei”: „Cu privire la informaţiile apărute în spaţiul media, care acreditează acelaşi narativ al scăpării marilor corupţi prin prescripţie în contextul schimbării compunerii completurilor, sunt necesare precizări de natură juridică apte să contrazică şi să combată unele opinii jurnalistice construite exclusiv pe argumente de oportunitate sau emoție şi dezinformare publică”.

Curtea explică traseul dosarului, precizând că judecata pe fond, după procedura camerei preliminare, a început în 13 septembrie 2023, iar modificarea compunerii completului a avut loc în data de 13 martie 2025.

„Eficienţa acestei măsuri administrative este demonstrată de celeritatea cu care, la data de 1.07.2026, cauza înregistrată sub nr. 2637/2/2022 a fost soluţionată de judecătorul I.P., ca urmare a acordării termenelor de judecată cu o frecvenţă sporită”, se arată în comunicatul Curții de Apel București.

„Faptele erau deja prescrise la momentul schimbării judecătorului de complet” 

Conducerea Curții de Apel București susține că pentru trei dintre infracțiunile pentru care a fost judecat omul de afaceri faptele erau deja prescrise în momentul în care dosarul a ajuns în instanță, iar pentru celelalte două prescripția a intervenit după ce dosarul a trecut de camera preliminară. 

Instanța indică termenele la care a intervenit prescripția pentru fiecare dintre acuzațiile aduse lui Burci.  Prin sentinţa pronunţată la data la 1 iulie s-a stabilit că: 

• în privința infracțiunii de gestiune frauduloasă- termenul de prescripţie s-a împlinit la data de 30.10.2020; 
• în privința infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 12.07.2020; 
• în privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 22.07.2020; 
• în privința infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 08.01.2023; 
• în privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, , termenul de prescripție s-a împlinit la data de 01.06.2023. 

„Curtea de Apel Bucureşti a fost învestită în anul 2022 cu o cauză privind fapte presupus a fi fost săvârşite şi cu 12 ani înainte de sesizarea instanţei, în condiţiile în care termenele de prescripţie a răspunderii penale, reglementate de lege, sunt de 8 ani.

Concluzionând, pentru trei dintre faptele pentru care s-a dispus soluţia încetării procesului penal, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii judecătoreşti nedefinitive, prescripţia răspunderii penale a intervenit cu cca 2 ani anterior sesizării instanţei de judecată, respectiv în anul 2020, iar pentru celelalte două prescripţia a survenit anterior fixării primului termen pentru judecata în fond a cauzei. Aşadar, informaţia conform căreia intervenirea prescripţiei răspunderii penale este consecinţa modificării compunerii completului este integral falsă”, mai spune Curtea de Apel București.

Conducerea Curții de Apel București a avut o reacție similară și la începutul acestui an, când a criticat documentarul Recorder, acuzând că decredibilizează instanța și creează „o emoție publică artificială și periculoasă”.

Acuzațiile aduse de DIICOT în dosarul Romvag

Potrivit procurorilor DIICOT, începând cu anul 2002, prin intermediul unei societăți comerciale de tip holding cu sediul în Luxemburg au fost înființate sau preluate, direct sau prin interpuși, mai multe societăți comerciale cu sediul în Europa, inclusiv în România (între care și o societate comercială cu sediul în municipiul Caracal (Romvag) cu tradiție în producția de material rulant).

„Începând cu anul 2006, prin intermediul societății comerciale de tip holding, cu sediul în Luxemburg, a fost derulată o activitate infracțională cu scopul de a decapitaliza societatea comercială din municipiul Caracal și de a o lipsi de lichiditățile necesare desfășurării activităților curente.

Această modalitate de a acționa a reprezentat o ”politică de management” la nivelul societății de tip holding ce a exercitat controlul asupra deciziei consiliului de administrație/conducerii executive a societății intra-grup din municipiul Caracal, politică aplicată și în ceea ce privește alte două societăți comerciale cu sediul în România cu tradiție în producția de material rulant (fabricarea de vagoane de cale ferată)”, acuzau procurorii.

DIICOT spunea că, în intervalul ianuarie 2006 – octombrie 2012, „prin intermediul consiliului de administrație, a cărui decizie era controlată de către unul dintre inculpați, reprezentant al acționarului majoritar, cu sediul în Luxemburg, au fost efectuate operațiuni care au redus drastic disponibilitățile bănești și patrimoniul societății vizate de activitatea infracțională”.

În comunicatul DIICOT nu erau menționate numele inculpaților sau ale societăților.