Corespondență din Ankara: Pentru prima oară România a mers cu cinci firme din Apărare la summitul NATO, unde a fost și președintele Nicușor Dan. Până acum numele lor nu au fost făcute publice / Ce spun firmele, intervievate
România încearcă să-şi pună industria de apărare pe harta achiziţiilor şi parteneriatelor NATO. Cinci firme româneşti au fost parte din delegaţia română la Forumul Industriei de Apărare, organizat la Ankara cu ocazia Summitului NATO.
De la armament şi muniţie, până la drone, inteligenţă artificială şi sisteme anti-dronă – care sunt companiile românești din vizorul NATO?
Ele se numesc OVES Enterprise, Orbotix Industries, Optoelectronica 2001, Autonomous Flight Technology și Romarm.
Și de ce nici o autoritate a statului n-a vorbit despre ele?
Prezent în Turcia la summitul NATO, HotNews a discutat cu mai mulți reprezentanți ai acestor companii.
Forumul Industriei de Apărare este organizat cu o zi înainte de Summitul NATO şi reuneşte oficiali ai alianţei şi ai statelor aliate sau partenere, precum şi lideri din industrie. Pe site-ul NATO, este prezentat drept „principalul eveniment de nivel înalt al NATO privind producţia de apărare transatlantică, investiţiile şi inovaţia”.
Locul unde companiile încearcă să intre în circuitul NATO
Tema întrunirii din 2026 este legată de noul angajament de investiţii în apărare, de 5% din PIB, iar Forumul Industriei de Apărare e locul în care se discută despre cum va fi pus în practică prin producţie de apărare mai mare, cooperare şi achiziţii comune.
Astfel, Forumul Industriei de Apărare e locul unde firmele încearcă să intre în circuitul NATO de parteneriate, testare, achiziţii comune şi producţie mai rapidă.
Pentru firmele româneşti, prezenţa la un astfel de forum înseamnă nu doar vizibilitate, ci oportunitatea unor contacte cu mari companii occidentale, posibile parteneriate şi şansa de a intra în lanţurile de producţie şi achiziţii ale NATO.
De ce nu a fost mediatizată prezența firmelor românești la un eveniment NATO?
Prezența unor firme românești la unul dintre cele mai importante evenimente NATO este un element important pentru o țară care caută să-și relanseze industria de apărare. Cu toate acestea, prezenţa celor 5 firme nu a fost anunţată publicului de către autorităţile române în niciun mod, nici măcar după evenimentul de marți. HotNews a întrebat de ce.
„Nu ştiu aceste detalii fiindcă selecţia şi interacţiunea cu ele a fost gestionată de Ministerul Economiei”, a explicat, pentru HotNews, ministrul Apărării, Radu Miruţă.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, nu a participat la summitul din Turcia, însă HotNews l-a întrebat de ce prezența firmelor românești selecționate de Ministerul Economiei nu a fost mediatizată. Acesta nu a răspuns redacției până la momentul publicării articolului.
„Se pot produce anumite capabilităţi de care România are nevoie”
NATO a anunţat, marţi, la Ankara că aliaţii vor investi peste 40 de miliarde de dolari, în următorii cinci ani, în capabilităţi anti-dronă şi că vrea să pregătească de cinci ori mai mulţi operatori de drone până la finalul lui 2027.
În acest context, NATO mai spune că va crea un fel de „marketplace” (platformă de achiziţii, n.r.) pentru sisteme anti-dronă testate de NATO, compatibile cu NATO şi disponibile pentru cumpărare de către statele aliate.
Tot la Ankara, NATO a lansat două instrumente pentru relaţia cu industria. „NATO Front Door for Industry” este descris ca o platformă prin care companiile pot avea acces mai simplu la oportunităţi de achiziţii, evenimente de inovare şi canale de interacţiune cu Alianţa. Iar „NATO Engine” este un cadru pentru conectarea capacităţilor de producţie disponibile în statele aliate.
„Sub umbrela unui integrator naţional, se pot produce anumite capabilităţi de care România are nevoie pentru a face faţă situaţiilor precum cea de la Galaţi sau din Portul Constanţa”, a explicat, pentru HotNews, Horia-Răzvan Botiș, vicepreședinte al NATO Industrial Advisory Group (grupul consultativ prin care industria de apărare transmite recomandări către NATO, n.r.) și membru în Consiliul Director al NATO DIANA (acceleratorul Alianţei pentru tehnologii cu utilizare civilă şi militară).
Care sunt cele 5 firme româneşti
„Asta înseamnă inovare, pentru că e vorba de produse noi, de materiale noi, care nu depind de lanţuri de aprovizionare convenţionale”, susţine Botiş.
Firmele româneşti care au participat, marţi, la Forumul Industriei de Apărare sunt Romarm, OVES Enterprise, Orbotix Industries, Optoelectronica 2001 şi Autonomous Flight Technology.
„Am făcut două parteneriate – vom îmbunătăţi capabilităţile maritime ale unei companii din Germania, iar în zona de drone şi contra-drone vom lucra cu o companie americană”, spune Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise, companie de tehnologie defensivă.
„Testăm produsele în Ucraina, nu doar în laborator sau pe PDF-uri”
El spune că tehnologia dezvoltată de compania sa este folosită, în acest moment, pentru Ucraina, unde „am reuşit, din păcate, să testăm sistemele noastre într-un conflict real, nu doar în laborator sau pe .pdf-uri”. Firma nu are contracte în România.
„În momentul acesta, ne axăm pe contracte externe, iar partea de cercetare o facem din fonduri proprii. Ne susţinem datorită contractelor internaţionale – lucrăm cu cele mai mari companii din lume din zona de apărare. Momentan nu cred că ne putem baza neapărat pe contracte de genul celor pe care le avem să le punem și în România. Vom încerca să ajutăm și autoritățile din România să beneficieze de tehnologia avansată pe care o facem. Este păcat să vedem că tehnologia noastră este vândută în Statele Unite și apoi vândută iarăși în România din Statele Unite”, explică Mihai Filip.
Rachetă de croazieră Sahara produsă de OVES
El spune că firma se ocupă de componenta de inteligenţă artificală a unor dispozitive militare, „fie că vorbim despre sisteme contra-dronă, care deja sunt utilizate în Orientul Mijlociu şi în Ucraina, fie că vorbim de rachete de croazieră. Cel mai cunoscut exemplu este cu privire la partea de contradrone, unde am îmbunătățit un sistem antidronă cu ajutorul inteligenţei artificiale”, spune antreprenorul.
„Acest sistem integrat, confirmat de către Comandamentul American Central, este utilizat în Orientul Mijlociu, unde am doborât peste 300 de drone Shahed împreună cu partenerii noştri. De asemenea, putem să ne asigurăm că o dronă zboară şi în medii unde semnalul este degradat. Mai departe de atât, o facem inteligentă: inteligenţa artificială preia conducerea, pilotează drona, învaţă să utilizeze toate sistemele, inclusiv de armament. Totul fiind autonom, fără intervenţie umană”, explică Filip.
Compania de drone româneşti de la Brașov
Orbotix Industries este o firmă românească din Braşov, înfiinţată la 16 septembrie 2024, care se ocupă de sisteme autonome pentru drone, cu aplicaţii precum identificarea ţintelor în timp real, clasificarea ameninţărilor şi operarea în medii în care GPS-ul este indisponibil sau semnalul este slab.
„Produce drone militare, kamikaze şi de supraveghere şi recunoaştere. Nu putem dezvălui unde sunt folosite dronele noastre, însă pot spune că avem o subsidiară în Ucraina, unde avem angajaţi şi facem foarte multe teste”, a explicat, pentru HotNews, Bogdan Ochiană, CEO-ul companiei.
El spune că prezenţa la Ankara a adus oportunităţi importante pentru compania sa.
„Am participat la mai multe discuţii în cadrul NATO Engine. Ce înseamnă asta? De exemplu, dacă eu am făcut 1.000 de drone, dar nu pot scala producţia, nu pot face 100.000, atunci am posibilitatea de a colabora cu alte companii, validate de NATO”, explică antreprenorul.
Drona Wasper, dezvoltată de compania Orbotix, fondată de antreprenorul român Bogdan Ochiană. Sursă foto: Orbotix
În martie 2026, Romaero şi Orbotix au anunţat un memorandum pentru o capacitate de producţie de până la 1.500 de drone pe lună, Romaero urmând să asigure partea de fabricaţie şi asamblare la standarde NATO, potrivit Agerpres. Tot el susţine că „Guvernul României ne-a pus şi pe lista companiilor de la care Ucraina poate să cumpere prin împrumuturile pe care le ia de la Uniunea Europeană”.
Bogdan Ochiană spune că, în acest moment, NATO Engine este în etapa discuţiilor, dar e încrezător că acestea vor rezulta în contracte.
„Cred că momentul este ideal, pentru că contractele SAFE sunt acum în proces de semnare, iar producţia trebuie să înceapă din ianuarie. Acesta este momentul în care putem stabili parteneriate, în sistemul NATO Engine, cu alte companii care pot produce în masă. Sigur, noi am vrea să facem totul în România, dar aici nu cred că sunt alte firme care pot face acelaşi lucru”, explică antreprenorul.
Firma care neutralizează drone fără să le lovească
Optoelectronica 2001 este o companie din Măgurele, Ilfov, cu sediul şi facilităţile de producţie pe platforma de Fizică Atomică de la Măgurele. Firma spune că proiectează, produce şi integrează tehnologii pentru apărare şi securitate. În portofoliul publicat pe site apar sisteme anti-dronă, roboţi pentru intervenţii periculoase, sisteme de verificare a documentelor, sisteme de supraveghere şi simulatoare de tragere.
Practic, Optoelectronica lucrează cu echipamente care ajută la detectarea, urmărirea sau oprirea unor ameninţări, inclusiv drone.
Compania prezintă, de exemplu, D-FEND EnforceAir 2, descris ca sistem anti-dronă care neutralizează drone neautorizate fără lovire fizică şi fără bruiaj clasic, şi Skylock C-UAS, descris ca sistem multi-strat pentru detectarea, urmărirea şi neutralizarea dronelor.
În mai 2026, Optoelectronica a prezentat sisteme anti-dronă testate în exerciţii NATO la expoziţia Black Sea Defence Aerospace 2026, iar reprezentanţii companiei au vorbit despre producţie în România în proporţie de peste 65%, scrie Calea Europeană.
Optoelectronica a participat la exercițiul “LCI-X Crucible Eastern Phoenix 2026” la Capu Midia
O firmă care face drone din 2004
Autonomous Flight Technology (AFT) este o companie românească care spune că dezvoltă şi produce drone din 2004.
Potrivit companiei, a produs prima dronă-ţintă în 2005 şi a dezvoltat primul sistem propriu de pilot automat în 2006. Compania oferă şi servicii legate de drone: misiuni de fotogrammetrie, operarea dronelor-ţintă, training şi consultanţă.
La partea de cercetare şi dezvoltare, AFT spune că lucrează la proiectare de vehicule fără pilot, mecatronică, materiale compozite, electronică şi software.
AFT mai spune că în 2017 a obţinut o recunoaştere NATO pentru implementarea standardului STANAG 4609, un standard folosit pentru transmiterea şi folosirea imaginilor video în aplicaţii militare. AFT apare şi în programul de drone pentru MAI prin SAFE.
Cel mai mare furnizor de echipamente militare din România
Romarm este compania de stat care adună o parte importantă din industria românească de apărare. Romarm a fost înfiinţată în anul 2000, prin reunirea celor mai importante fabrici din industria românească de apărare, şi este cel mai mare furnizor din România de echipamente militare, muniţie şi servicii de mentenanţă, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.
Compania se află sub autoritatea Ministerului Economiei şi are capital integral de stat.
În cazul participării la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, Romarm a fost singura dintre cele cinci companii pentru care a existat un anunţ public. Directorul general al Romarm, Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, a anunţat că participă la forum şi că agenda sa include întâlniri cu firme şi organizaţii din state aliate şi partenere.