Un oraș fără teatru are un festival de teatru. Totul a plecat de la ideea unor adolescenți

PLUS: Salvator în timpul liber și curcubeul din mijlocul oamenilor

Bine v-am regăsit! Newsletter-ul „Partea Bună” a fost în vacanță, dar binele nu s-a oprit nicio clipă și ne-a pregătit noi și noi povești pline de speranță.

Jumătatea plină: Oamenii care aduc arta în orașul fără teatru  

Pentru început, vă invit în această ediție la Alexandria, un oraș fără teatru propriu, care devine, vară de vară, un punct important pe harta culturală a României. În acest weekend, festivalul Ideo Ideis aduce teatrul în piața publică, între oameni.

Povestea de astăzi este încă o dovadă a impactului pe care pot să îl aibă inițiativele aparent mici, atâta vreme cât sunt continuate cu perseverență și cu inimă bună. Și începe în urmă cu mai bine de două decenii.

Mii de tineri au urcat de-a lungul timpului pe scena festivalului

Pe atunci, Silvia Ciubotaru avea doar 17 ani, era într-o trupă de teatru de liceu și făcea parte din prima generație a Consiliului Local al Tinerilor din Alexandria. Ea și câțiva prieteni de aceeași vârstă au avut ideea de a crea în oraș un festival de teatru pentru liceeni și au cerut la început ajutor de la părinți și de la autoritățile locale. Acum, Ideo Ideis a ajuns la ediția a 21-a, care se desfășoară între 29 iulie și 5 august 2026, sub tema „Aici e locul nostru”.

Mai mult, între 31 iulie și 2 august, vor avea loc în aer liber, în Piața Ideo Ideis amenajată în centrul pietonal al orașului, spectacole, concerte, proiecții de film, activități pentru copii, parade, ateliere și intervenții artistice. Potrivit organizatorilor, 4.000 de adolescenți și tineri au urcat, de la începuturile festivalului și până astăzi, pe scena Ideo Ideis.

Silvia Ciubotaru a fost un copil care își petrecea timpul mai mult în casă, citind cărțile din biblioteca familiei, uriașă pentru standardele majorității cunoscuților ei. Când a ajuns la liceu, și-a dorit să iasă și să cunoască lumea pe care o știa doar din cărți. „Aveam o foarte mare sete de interacțiune. Majoritatea relațiilor mele erau mai degrabă cu personajele despre care citeam, decât cu oameni reali. Am fost la desen, am fost la pictură, am făcut dansuri o perioadă cu colegii de clasă”, descrie ea drumul până la organizarea festivalului.

Ce s-a întâmplat cu primii participanți

După liceu, Ideo Ideis a continuat să fie parte din viața ei și a celor din echipa inițială, chiar dacă majoritatea nu au devenit actori sau regizori. „În tot acest timp, ne-a ținut împreună prietenia, pentru că așa am pornit, ca niște copii care erau în primul rând prieteni, unii dintre noi ne știam de la grădiniță. Și în timp, fiecare a adus în festival ceea ce a știut el cel mai bine. Eu sunt psihologă și abia așteptam să termin facultatea de Psihologie ca să aduc în Ideo Ideis ateliere de dezvoltare pentru copii, pentru părinți. Și acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut după ce mi-am luat diploma. Colega mea, Karina este co-directoare a departamentului de welcoming în cadrul festivalului și este medic stomatolog. Nu poate să vină cu toată anvergura profesiei ei în festival, dar a organizat, la un moment dat, ateliere de sănătate dentară pentru copii mici și pentru părinți”, povestește Silvia Ciubotaru, cofondatoare și codirectoare a Ideo Ideis.

Unii dintre participanții la primele ediții ale festivalului vin și astăzi la Alexandria. Printre ei, medici, programatori, contabili. Un elev care juca pe vremuri într-o trupă de liceu a devenit chirurg ortoped la Iași, povestește Silvia Ciubotaru.

Adolescenți cărora le este frică să vorbească

Teatrul a adus împreună adolescenți timizi și adolescenți extrovertiți, pasionați de matematică și de științe sociale, pragmatici și visători. I-a ajutat să își lărgească perspectiva și le-a dat o voce.

Este ceea ce încearcă să facă Silvia Ciubotaru și prin profesia ei de psiholog.

„Pe mine cel mai tare mă doare că, în continuare, mai ales când ies din București, întâlnesc adolescenți cărora le e frică să vorbească. Cred că asta lipsește, în primul și în primul rând: spațiul de exprimare. Câteodată nu există relaxarea aceea necesară pentru ca un adolescent să își formuleze ideea, oricare ar fi ea, în fața unui adult”, spune psihologa, care descrie un paradox.

„Zicem că ne interesează viitorul lor, dar, de fapt nu facem nimic pentru ca ei chiar să se responsabilizeze pentru propriul lor viitor, pentru viitorul nostru ca societate. Îi antrenăm să fie extrem de competitivi, să se plieze după criterii care sunt foarte mecaniciste. Și noi, ca societate, ne încurajăm în continuare tinerii și copiii să joace după niște reguli de care ne plângem. Ne plângem de regulile astea și le perpetuăm”.

Își dorește ca Ideo Ideis să creeze tocmai spațiul de exprimare care lipsește și, de aceea, anul acesta festivalul și-a propus să aducă teatrul mai aproape de comunitate. Însă nu e ușor, spun organizatorii, pentru că primăria a scăzut considerabil cuantumul finanțării încă din 2025, iar anul acesta nu a existat deloc finanțare de la ministerul Culturii, care a lansat extrem de târziu call-ul pentru proiecte prioritare. De asemenea, accesul la granturi pentru evenimentele culturale a devenit din ce mai dificil. Au reușit însă să organizeze această ediție cu ajutorul sponsorilor.

Ce poți vedea la Ideo Ideis

„Pentru prima dată în istoria festivalului, spectacolele pregătite de trupele de tineri din țară sunt prezentate ca evenimente de seară. Încercăm în felul ăsta să deschidem cât mai larg porțile teatrului tânăr pentru publicul din Alexandria și, sperăm noi, și pentru publicul din alte localități. În al doilea rând, am ajuns încet, încet la conceptul de piață pe care îl implementăm anul acesta, pentru că Alexandria e în continuare un oraș fără instituție de teatru. Ceea ce noi numim Piața Ideo Ideis e, de fapt, un spațiu în aer liber, în centrul pietonal al orașului, unde o să putem să amplasăm două scene și mai multe spații pentru tot felul de activități”, explică Silvia Ciubotaru.

Cele șapte trupe selectate în ediția aceasta vin din București (Brainstorming), Iași (Artwork), Botoșani (Atelierul de Teatru), Bacău (A.C.T.), Brașov (Amprente), Râmnicu Vâlcea (Trupa Leira) și Panciu (Protha) și își vor prezenta spectacolele în fața publicului din Alexandria ca evenimente de seară, pentru prima dată în istoria festivalului.

Tinerii actori vor lua parte la ateliere de teatru și de arte și la sesiuni de mentorat. Programul include și două masterclassuri: Viață în lucru, un proiect work in progress despre dependența de jocuri de noroc, prezentat de Alex Bogdan și Mara Oprea, și o conferință interactivă despre trecerea de la teatru la stand-up comedy cu Geo Adrian și moderată de Sabina Balan. 

Majoritatea  evenimentelor pentru publicul larg sunt gratuite, cu excepția spectacolelor jucate de trupe profesioniste teatru, care vor fi prezentate pe scena Centrului Multifuncțional pentru Tineri: Charlie Chaplin – The X-ray of his soul, producție a Teatrului Mic, în regia lui Dumitru Acriș, Party (r: Alin Uberti), de la Teatrul Metropolis, și Odd couture (r: Mara Oprea), produs de Platforma de Teatru Politic și Centrul de Teatru Educațional Replika. â

Cum s-au schimbat zidurile orașului

În ultimii șase ani, Ideo Ideis a adus în oraș artiști specializați în pictură murală care să decoreze zidurile clădirilor din Alexandria. Iar asta a întărit legătura cu comunitatea. „Unul dintre cele mai emoționante lucruri pentru mine, deși poate să pară o prostioară, e faptul că prima noastră pictură murală realizată de Cristian Scutaru, un perete uriaș pictat, absolut fantastic, a rămas de ani buni nealterată, nevandalizată, nu are nici măcar o zgârietură. 

Mie asta îmi spune că există un foarte mare respect și o foarte mare deschidere pentru artă în comunitate. Dar și organizatorii de evenimente culturale și artistice trebuie să facă și ei un pas în plus, sau poate zece pași în plus, pentru a ajunge la comunitate. Nu există „oamenilor nu le place” sau „oamenii refuză”, pur și simplu. Există dificultatea de a deschide un dialog și de a deschide o negociere vizavi de ce e prioritar, ce e necesar și ce putem face împreună”, crede Silvia Ciubotaru.