EXCLUSIV Zeci de nume de potențiale victime și martori din dosarele Tate din România într-un dosar din SUA. „Profundă îngrijorare”
În timp ce Andrew și Tristan Tate încearcă să convingă o instanță federală din Miami să îi elibereze din detenție în perioada în care contestă extrădarea către Marea Britanie, un alt aspect al dosarului a provocat reacții în România. Dacă justiția britanică a protejat identitatea potențialelor victime, ceva care s-a petrecut în România a dat acces publicului din SUA la numele acestor oameni. Inclusiv la CNP-uri.
- „Prima mea reacție a fost una de șoc și profundă îngrijorare pentru siguranța și viața privată a victimelor”, a declarat pentru HotNews avocata Dani Pinter, care reprezintă o parte din potențialele victime în litigii legate de Andrew Tate.
- „Susținătorii fraților Tate au hărțuit și au amenințat în trecut potențiale victime”, mai spune avocata.
- Ce spune avocata Daniela Zaharia Mănescu, care reprezintă în România unele dintre potențialele victime din dosar.
- În SUA s-a întâmplat ceva imediat ce autoritățile din România au reacționat.
Documente depuse săptămâna aceasta la United States District Court for the Southern District of Florida conțin numele tuturor persoanelor identificate în dosarele DIICOT din România drept persoane vătămate, potențiale victime sau martori.
Documentele au devenit accesibile publicului, prin sistemul judiciar federal american.
Situația a determinat reacții din partea reprezentanților potențialelor victime, a experților în combaterea traficului de persoane și a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care anunță că va solicita analizarea unor măsuri suplimentare de anonimizare.
Ce caută documentele românești într-un dosar federal american
Frații Andrew și Tristan Tate au fost arestați în Miami pe 18 iulie, după ce autoritățile britanice au activat procedura de extrădare. Procurorii britanici îi acuză de viol, agresiune și infracțiuni legate de trafic de persoane și exploatare sexuală, acuzații pe care cei doi le resping.
În sistemul american, persoanele aflate în proceduri de extrădare sunt, în general, ținute în detenție. Eliberarea este posibilă doar în circumstanțe considerate excepționale.
Pentru a demonstra că nu reprezintă un risc de fugă, avocații americani ai fraților Tate au depus vineri mai multe documente provenite din procedurile judiciare din România.
Într-una dintre cereri, apărarea susține că instanța are deja la dispoziție „trei ani de dovezi” că cei doi au respectat măsurile impuse de autorități și solicită eliberarea lor sub condiții stricte, inclusiv predarea pașapoartelor și monitorizare GPS permanentă.
Avocații argumentează că frații Tate au respectat obligațiile impuse în România și s-au întors de fiecare dată când au fost chemați de autorități.
54 de nume, apoi 10 nume, apoi apar și CNP-uri
Printre anexele depuse la instanța americană se află traduceri în limba engleză ale unor documente provenite din procedurile judiciare românești.
În aceste documente apar numele unor persoane identificate în dosarele DIICOT drept persoane vătămate, potențiale victime sau martori.
O analiză Hotnews a documentelor depuse la instanța federală din Miami arată amploarea informațiilor care au devenit accesibile publicului.
Într-una dintre anexele depuse de apărare apar numele a aproximativ 54 de persoane identificate colectiv de document ca „persoane vătămate, victime sau martori” din dosarele instrumentate în România. Într-un alt document sunt enumerate separat 10 persoane identificate explicit ca martori și alte patru persoane identificate drept persoane vătămate sau părți civile.
În cazul celui de-al doilea document, informațiile publicate nu se limitează la nume. Pentru mai mulți martori și persoane vătămate sunt reproduse identificatori personali suplimentari, inclusiv coduri numerice personale (CNP) sau date din pașapoarte străine.
Diferența față de UK
Publicarea acestor date contrastează puternic cu practica adoptată în procedurile din Marea Britanie, unde potențiale victime sunt identificate în documentele judiciare exclusiv prin formule anonimizate precum „Complainant 1”, „Complainant 2” sau „Complainant 3”.
Tocmai această diferență a alimentat întrebările privind modul în care documentele românești au fost transmise și depuse în forma respectivă în dosarul federal american.
În România, identitatea victimelor traficului de persoane beneficiază de protecție legală.
Articolul 26 din Legea 678/2001 prevede explicit că:
„Viaţa privată şi identitatea victimelor infracţiunilor de trafic de persoane sunt ocrotite.”
Protecția este prevăzută și de Legea 211/2004 privind drepturile victimelor infracțiunilor, precum și de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.
O ironie juridică
Documentele depuse în Florida conțin inclusiv referiri la procedurile din Marea Britanie. În cazul britanic, potențiale victime nu sunt identificate prin nume.
Potrivit documentelor depuse chiar de apărare, procurorii britanici au refuzat să divulge identitatea reclamantelor, invocând necesitatea protejării acestora.
Cu alte cuvinte, în timp ce autoritățile britanice au insistat ca identitatea potențialelor victime să rămână confidențială, numele tuturor femeilor din dosarele românești au devenit accesibile publicului într-un dosar federal american.
Avocata Dani Pinter: „Nu a fost o eroare a instanței”
Printre primele persoane care au reacționat se află Dani Pinter, avocată americană care reprezintă o parte din potențialele victime în litigii legate de Andrew Tate. Contactată de HotNews, aceasta a declarat: „Prima mea reacție a fost una de șoc și profundă îngrijorare pentru siguranța și viața privată a victimelor”, a declarat aceasta.
Întrebată cine poartă responsabilitatea pentru apariția numelor în documentele publice, Pinter respinge ideea unei erori administrative a instanței. „Nu a fost o eroare a instanței. Responsabilitatea aparține celor care depun documentele, care trebuie să le depună sub sigiliu sau să le redacteze corespunzător.” Ea adaugă: „Nu a fost o eroare a grefei. A fost o eroare a avocaților care au depus documentele.”
Potrivit acesteia, cei care au depus documentele știau că informațiile respective erau confidențiale „Cei care au depus documentele știau foarte bine că informațiile erau confidențiale.”
Ce spune avocata Mănescu, care reprezintă în România potențiale victime
Daniela Zaharia Mănescu, avocată care reprezintă în România unele dintre potențialele victime din dosar, spune că legislația privind drepturile victimelor traficului de persoane impune standarde stricte de protecție a identității și a datelor acestora.
„Legislația specifică drepturilor victimelor traficului de persoane reglementează în mod clar măsuri privind tratarea acestora cu profesionalism și respect, precum și protecția victimelor, ocrotirea vieții private, a identității și a confidențialității datelor acestora”, a declarat aceasta pentru Hotnews.
Potrivit avocatei, divulgarea unor informații care pot conduce la identificarea victimelor poate avea efecte serioase asupra acestora. „Orice încălcare a acestui drept de către orice persoană poate atrage consecințe extrem de grave asupra vieții private, a demnității, a integrității și a siguranței acestora, putând conduce inclusiv la retraumatizarea lor”, a spus Mănescu.
Ea a adăugat că responsabilitatea protejării identității victimelor revine tuturor celor care intră în posesia unor astfel de informații. „Orice persoană, instituție sau autoritate, din orice stat, are obligația de a veghea întocmai la respectarea drepturilor victimelor și de a lua măsuri în consecință”, a precizat avocata.
Mănescu a atras atenția și asupra faptului că dosarul din România se află încă în faza de urmărire penală. „Suntem în prezența unui dosar penal aflat în etapa urmăririi penale, astfel încât prin apariția în spațiul public a oricăror informații ce pot conduce la identificarea victimelor din dosar se poate aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal”, a afirmat ea.
În opinia sa, „orice persoană care intră în posesia datelor victimelor are obligația de a nu le face publice”, iar autoritățile americane ar trebui „să procedeze de urgență la anonimizarea numelor și a oricăror date de identificare a victimelor din cadrul dosarelor din România”.
„Susținătorii fraților Tate au hărțuit și au amenințat în trecut potențiale victime”
Contactat de HotNews, avocatul american al fraților Tate care a depus aceste documente în instanță, Joe McBride, nu a răspuns unei serii de întrebări cu privire la acest incident.
Pinter afirmă că există motive reale de îngrijorare pentru siguranța persoanelor implicate. „Susținătorii fraților Tate au hărțuit și au amenințat în trecut presupusele victime.”
Avocata mai spune că victimele și martorii au fost, de-a lungul anilor, ținta unor campanii de denigrare. „Martorii și victimele fraților Tate au fost denigrate, hărțuite și, în unele cazuri, existența lor a fost chiar negată. Acum au fost expuse public și identificate.”
Potrivit acesteia, reprezentanții presupuselor victime au contactat imediat echipa de apărare după apariția documentelor.
Fosta șefă de comunicare a fraților Tate vorbește despre o posibilă lipsă de coordonare
O interpretare diferită vine de la Mateea Petrescu, fosta șefă de comunicare a fraților Tate, care a părăsit echipa acestora în martie și lucrează în prezent la o carte despre experiența sa profesională în jurul cazului.
Petrescu spune că situația ar putea fi rezultatul unei lipse de coordonare între echipele juridice din România și Statele Unite. „Cred că există o lipsă de armonizare între cele două echipe. Echipa din State nu este familiarizată cu sistemul juridic românesc și viceversa.”
Ea consideră că anonimizarea identității presupuselor victime ar fi trebuit să fie o preocupare evidentă. „Este de la sine înțeles în acest caz că numele presupuselor victime sunt anonimizate.”
Potrivit acesteia, publicarea identității poate avea consecințe serioase.„Pe lângă comentarii, defăimare și amenințări, aceste persoane pot fi supuse unor presiuni care să afecteze desfășurarea procedurilor legale”, a declarat Petrescu pentru Hotnews.
ANITP: încălcarea confidențialității poate avea consecințe grave
Vineri după-amiază, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a publicat pe Facebook o poziție oficială referitoare la situație.
Instituția afirmă că își exprimă „îngrijorarea cu privire la expunerea publică a unor elemente care pot conduce la identificarea persoanelor vătămate în cauze de trafic de persoane instrumentate în România.”
Deși nu face referire directă la cazul Tate, surse apropiate de anchetă susțin ca reacția ANITP este direct legată de acest incident pe care instituția l-a caracterizat în discuțiile interne drept “deosebit de grav”.
Instituția avertizează că „Încălcarea acestei confidențialități poate avea consecințe grave asupra siguranței, integrității psihice și dreptului la viață privată al persoanelor vătămate.”
Poate cel mai important pasaj din reacția ANITP este anunțul că instituția va încerca să obțină măsuri suplimentare de protecție. „Agenția va solicita autorităților judiciare competente, inclusiv prin canalele de cooperare internațională, examinarea posibilității unor măsuri suplimentare de anonimizare în cadrul procedurilor aflate în desfășurare.”
Cum s-a remediat
La scurt timp după reacția publică a autorităților române, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, dosarul din Miami a fost redactat (sealed), astfel că acesta nu mai este public momentan iar numele persoanelor vãtãmate, a presupuselor victime și a martorilor par să nu mai fie accesibile publicului larg.
Însă, atât ANITP, cât și experții consultați de HotNews indică aceeași problemă: odată ce numele au fost publicate într-un dosar federal american accesibil publicului, efectele divulgării pot continua chiar dacă documentele sunt ulterior retrase, anonimizate sau sigilate. În practică, informațiile pot fi copiate, arhivate și redistribuite independent de dosarul original.
Corina Voicu, fost judecător: „Răul este deja făcut”
Printre cei care consideră situația extrem de gravă se numără și Corina Voicu, fost judecător și fondatoarea Asociației A.D.E.P.T., organizație care oferă sprijin victimelor infracțiunilor violente.
Potrivit acesteia, problema nu ține doar de o posibilă eroare procedurală, ci și de modul în care drepturile victimelor sunt înțelese și respectate în cooperarea judiciară internațională.
„Este și o problemă care ține de internalizarea drepturilor victimelor de către avocați. Atunci când există o colaborare între avocați din jurisdicții diferite, avocatul român are obligația să le spună colegilor americani: acestea sunt documentele de care avem nevoie pentru apărarea clientului nostru, însă există și drepturile victimelor care trebuie respectate. Ideal ar fi fost să existe o atenționare clară că aceste informații nu trebuie să ajungă în spațiul public.”
Contactat de Hotnews, avocatul roman al fraților Tate, Eugen Vidineac, nu a răspuns unor serii de întrebări scrise referitoare la acest incident.
Voicu spune că publicarea numelor într-un dosar accesibil publicului este cu atât mai gravă cu cât informația poate fi copiată și redistribuită practic la nesfârșit „Este foarte grav. Probabilitatea ca aceste date să fi fost deja descărcate și stocate este foarte mare. Oricine poate salva aceste informații și le poate republica peste ani.”
Fosta judecătoare atrage atenția că efectele nu dispar odată cu retragerea sau sigilarea documentelor. „Răul este deja făcut. Chiar dacă documentele sunt ulterior sigilate, nimeni nu poate garanta că informațiile nu au fost deja copiate, arhivate sau distribuite.”
Voicu: „Vedem și în România situații în care numele victimelor ajung să apară pe portaluri publice”
Voicu spune că publicarea identității persoanelor vătămate riscă să anuleze eforturile făcute de autorități pentru protejarea acestora.„Atunci când lucrezi într-un astfel de dosar, ai obligația să transmiți organelor judiciare informațiile necesare pentru soluționarea cauzei, însă protecția identității victimelor trebuie să rămână o prioritate. Altfel, eforturile depuse de organele judiciare pentru protejarea acestor persoane pot fi reduse sau chiar anulate.”
Fosta judecătoare afirmă că problema nu este una exclusiv americană. „Din păcate, nici după mai bine de 20 de ani de legislație privind protecția identității victimelor nu am internalizat pe deplin aceste obligații. Vedem și în România situații în care numele victimelor ajung să apară pe portaluri publice, deși legea prevede contrariul.”
Protecția identității victimelor este prevăzută de legislația română și de convenții internaționale
Poziția exprimată de Corina Voicu este susținută și de legislația română privind combaterea traficului de persoane.
Articolul 26 din Legea 678/2001 prevede că: „Victimelor infracţiunilor de trafic de persoane li se acordă o protecţie şi o asistenţă specială, fizică, juridică şi socială.”
Iar alineatul următor stabilește explicit:„Viaţa privată şi identitatea victimelor infracţiunilor de trafic de persoane sunt ocrotite.”
Protecția identității victimelor este prevăzută și de Protocolul ONU pentru prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, cunoscut drept Protocolul de la Palermo.
Ce prevede, expres, noua lege
Articolul 6 al protocolului stabilește că: „Fiecare stat parte protejează viaţa privată şi identitatea victimelor traficului de persoane, nefăcând publice procedurile juridice referitoare la acestea.”
În România, protecția victimelor a fost consolidată suplimentar prin modificările adoptate în 2024 la Legea 211/2004 privind protecția victimelor infracțiunilor.
Noua lege prevede expres că:„numele victimelor (…) se anonimizează pe portalul instanțelor de judecată.”
Totodată, autoritățile sunt obligate să anonimizeze și orice alte informații care ar putea conduce la identificarea persoanelor vătămate.
Ministerul Justiției: „Depinde de domnul ministru”
HotNews a solicitat puncte de vedere Ministerului Justiției, DIICOT și Biroului Procurorului Federal din Districtul Sudic al Floridei.
Până la momentul publicării, Ministerului Justiției și DIICOT n-au răspuns. De la Ministerul Justiției, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituției, într-un scurt schimb de mesaje pe WhatsApp, a venit următorul mesaj: „O sa analizam luni sa vedem daca exista vreun punct de vedere cu privire la subiectul in sine. Depinde de domnul ministru.”
La momentul publicării acestui articol, DIICOT și Biroul Procurorului Federal din Districtul Sudic al Floridei, principalele instituții care colaborează în acest caz din partea celor două țări, nu au explicat cum au ajuns documentele să fie depuse în această formă și cine a verificat conținutul lor înainte de publicare.
Până când aceste răspunsuri vor exista, rămâne un fapt simplu: identități pe care legislația română și standardele internaționale încearcă să le protejeze au ajuns într-un dosar federal american accesibil publicului larg.