Capitala își propune proiecte de 8 miliarde de euro până în 2030.
Consiliul General a aprobat vineri Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului București 2021–2030, un document de aproape 2800 de pagini, care prevede investiții prioritare de 8,2 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde în zona metropolitană.
Strategia are o listă 121 de proiecte umbrelă de la Primăria Capitalei, Sectoare și alte instituții, aflate în diverse stadii, de la rețeaua de drumuri radiale, până la trenul metropolitan și magistrala M6 către aeroportul Otopeni.
Primarul Ciprian Ciucu spune că strategia este o prostie, dar trebuie aprobată ca Primăriile de Sector și celelalte instituții să poată deconta din fonduri europene banii pentru proiectele deja executate.
Strategia a fost elaborată din 2020, dar nu a fost aprobată până acum, nu se știe din ce motive, deși obținerea banilor europeni este condiționată de aprobarea acesteia.
Turmac: Vedeți că Euro 2020 a avut deja loc
Adrian Turmac, consilier general PSD, a atras atenția că strategia este depășită, în text fiind făcute referințe pentru investiții care nu-și mai au sensul.
„Am parcurs pe cât s-a putut acest document imens. M-am oprit asupra unui domeniu care mă interesează, respectiv partea de infrastructură sportivă. Și o să vă citesc un pasaj scurt în care se enumeră niște investiții realizate de Compania Națională de Investiții, respectiv stadioanele pregătite pentru antrenamentele echipelor naționale ce vor juca la București în cadrul Euro 2020. Ca să vă dați seama, domnule primar, că în 2026 discutăm de un document care vorbește de niște meciuri care s-au jucat acum șase ani. E tragic”, a declarat consilierul general.
Ciucu: „Este un shopping list pe care primarii de sector l-au pus acolo. Nu este o strategie”
Ciprian Ciucu a spus că strategia este „o prostie” și știe asta.
„Din punctul meu de vedere orice strategie care are mai mult de 500 de pagini este o prostie. Și această strategie, nu mă feresc să zic, este o prostie. Și motivul pentru care vă zic să votați sau să nu votați este cel pe care l-am spus mai devreme. Să se ia banii din fonduri europene, este o condiționalitate”, a spus primarul.
„Este un shopping list pe care primarii de sector l-au pus acolo. Nu este o strategie. O strategie are priorități, are obiective, are indicatori și are rezultate așteptate. Primăria aceasta nu a fost în stare să facă timp de 6-7 ani SIDU”, a afirmat Ciucu în timpul ședinței de Consiliu General.
Primarul spune că a încercat să o actualizeze, dar asta a ieșit.
„Ce am făcut? Mi-am rugat pe colegii de la Fonduri Europene să o revizuiască, să mai întrebe un pic Sectoarele. Hai să o punem la vot pentru că plângem noi, că nu ne mai dau banii. Atâta tot. Și acesta e adevărul jenant pentru orașul nostru să nu aibă un document ca lumea, bine pus la punct. Acest document trebuia să fie gata în 2020, nu în 2026”, a explicat Ciucu.
Primarul spune că Primăria Capitalei a pierdut două treimi din fondurile europene angajate până să vină primar, însă Primăriile de Sector pot deconta în baza strategiei mai mulți bani europeni.
Ce prevede SIDU?
Documentul, de peste 1700 de pagini, începe prin a prezenta legislația europeană, legislația din România și trece în revistă și cele 30 de strategii și planuri deja aprobate pentru dezvoltarea municipiului București.
Apoi trece în revistă o serie de studii și cercetări care arată slaba calitate a vieții din București, că suntem la coada clasamentului european și faptul că bucureștenii sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor publice.
„O pondere de peste 86% dintre bucureșteni au declarat că folosesc transportul public către destinații multiple (locul de muncă, cumpărături, școala copiilor, vizite) și, într-o zi obișnuită, petrec în trafic circa 120 minute”.
„Pe o scară de la 1 (profund nemulțumit/ă) la 10 (foarte mulțumit/ă), aceștia au acordat o notă medie de 8,1 pentru accesul la mijloace de transport în comun; 7,6 pentru calitatea mijloacelor de transport în comun (confort, curățenie); 7,2 pentru calitatea transportului în comun (frecvență, acoperire); ca să coboare la un scor mediu de satisfacție de doar 5,1 pentru pistele pentru bicicliști, respectiv 4,9 pentru calitatea traficului auto”, se arată în strategie. Doar că datele sunt din 2019.
Insatisfacție față de spațiille verzi
Nici cu privire la spațiile verzi sau la facilitățile de recreere în aer liber București nu obține poziționări mai bune, ci rămâne la baza clasamentului capitalelor europene.
„Cu o suprafață relativ mică destinată spațiilor verzi și celor de recreere (doar 7,5% din total teritoriu), numai 62% dintre locuitorii din București se declară satisfăcuți de aceste servicii. Un nivel mai redus de satisfacție a populației se înregistrează doar în Atena, Bratislava și Roma”, se arată în document.
În 2019, conform cercetării sociale a SIDU, gradul mediu de satisfacție cu spațiile verzi (parcuri, locuri de relaxare) era de 7,3, pe o scală de la 1 (profund nemulțumit/ă) la 10 (foarte mulțumit/ă). Părinții cu copii sunt mai critici și acordă doar un scor mediu de 6,5 pentru ”parcuri și locuri de joacă unde să-mi las copilul/copii singur/singuri, fără teama că s-ar putea întâmpla ceva rău”.
„Nivelul de satisfacție a populației privind calitatea aerului și nivelul zgomotului situează Bucureștiul pe o poziție mult inferioară altor orașe din țară (cum sunt Cluj-Napoca sau Piatra Neamț) și pe ultimul loc între capitalele europene”, se arată în document.
Situația este similară în privința facilităților sportive, precum terenuri de sport și săli de sport.
Câteva proiecte prioritare
Printre proiectele prioritare se numără:
- Creșterea rezilienței la fenomenele meteo extreme asociate schimbărilor climatice – intervenții bazate pe natură – 40 milioane de euro;
- Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului – București – 96km – a treia etapă – 150 milioane de euro;
- Infrastructură de monitorizare inteligentă, inclusiv în vederea îmbunătățirii adaptării la schimbări climatice – 200 milioane de euro;
- Conservarea și extinderea spațiilor verzi publice existente, inclusiv constituirea de parcuri noi -100 milioane de euro;
- Modernizarea clădirilor de apartamente multifamiliale construite după proiecte elaborate anterior anului 2005 – 366 milioane de euro.
- Modernizare 50 km infrastructură tramvai – 605 milioane de euro;
- Reabilitare pasaje rutiere degradate din municipiul București – 174 milioane de euro;
- Consolidare, modernizare și reabilitare seismică a unităților de învățământ cu risc seismic care nu fac parte din programele de reabilitare termică și modernizare – 159 milioane de euro;
- Achiziția a 250 de tramvaie moderne – 800 milioane de euro;
- Consolidare seismică și renovare energetică moderată/aprofundată ale clădirilor rezidențiale multifamiliale – 500 milioane de euro;
Strategia a fost elaborată de Primăria Capitalei cu sprijinul Băncii Mondiale.
