Recorder, primele răspunsuri după întrebările care au apărut despre investigația ce-l vizează pe Lucian Pahonțu

Recorder a transmis sâmbătă primele răspunsuri la o serie de întrebări din spațiul public cu privire la investigația despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. Redacția răspunde, între altele, întrebărilor „de ce tocmai acum?”, cum au ajuns jurnaliștii la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei și „cine i-a plătit” pentru investigație. 

„Știm că mulți dintre cei care aruncă astfel de întrebări nu caută cu adevărat răspunsuri și nu urmăresc altceva decât să deturneze atenția de la conținutul investigațiilor noastre, pentru a le reduce impactul. În același timp, suntem convinși că există și oameni de bună-credință care își pun aceste întrebări, pentru că de-a lungul anilor și-au pierdut complet încrederea în presă sau pentru că pur și simplu nu înțeleg cum funcționează jurnalismul. Pentru toți acești oameni de bună-credință ne simțim datori să explicăm”, a transmis Recorder într-o postare pe Facebook.

De ce a publicat Recorder investigația acum 

„Dacă presa de investigație s-ar opri la această întrebare, atunci ar alege să nu mai publice niciodată sau ar aștepta liniștea festivă a dimineților de Crăciun. Altfel, în spațiul public vor exista mereu știri de la care o investigație poate fi suspectată că distrage atenția. Jurnaliștii caută adevărul, dar nu sunt proprietarii lui. Odată ce l-au aflat trebuie să îl facă cunoscut, nu să se întrebe dacă momentul este potrivit”, explică redacția Recorder.

Jurnaliștii Recorder mai spun că din întrebarea „de ce tocmai acum?” mai pot fi ridicate însă și altele: „OK, ați descoperit informații relevante despre generalul Pahonțu, dar decizia de a săpa în trecutul lui a fost totuși o alegere. De ce în trecutul lui? De ce acum și nu în urmă cu doi sau șapte ani?”

„Pentru jurnaliștii de investigație există subiecte care plutesc multă vreme într-un spațiu difuz: zvonuri, informații pe surse, povești la a doua mână. Toate se adună într-o potențială investigație de maxim interes public, dar în lipsa unor dovezi sau a unor informații concrete ești, de fapt, departe de momentul publicării. Care uneori poate să nu vină niciodată.

Lucian Pahonțu este, de mulți ani, un astfel de subiect care plutește prin fumul de țigară din pauzele jurnaliștilor. Zvonuri, informații pe surse și povești la a doua mână despre influența pe care acest general o are în tot mai multe zone ale statului român”, continuă jurnaliștii Recorder.

Redacția a spus că fotografia apărută în presă în luna iunie, în care Lucian Pahonțu stătea la masă cu Nicușor Dan în timp ce acesta avea o discuție cu mai mulți politicieni a fost „un imbold serios pentru jurnaliștii care dădeau târcoale subiectului” să reia contactul cu surse din zona politică de la care jurnaliștii auziseră anterior informații despre influența șefului SPP.

Potrivit redacției, reacția acestor surse a fost însă una de „ezitare amestecată cu spaimă”.

„Am fost vecin cu voi la 0305. 1988-1990, lt. Pahonțu”

Recorder spune că documentarea a pornit de la informații disponibile public: CV-ul lui Pahonțu de pe site-ul SPP, o carte publicată în 2003, teza sa de doctorat și articole mai vechi în care acesta era acuzat că ar fi făcut parte din fosta Securitate, acuzații pentru care, precizează redacția, nu existau dovezi.

Jurnaliștii spun că au găsit apoi, printr-o căutare pe Google, „într-un colț al internetului”, un comentariu publicat într-un grup de Facebook în care foști militari în termen postau fotografii și depănau amintiri.

„Am fost vecin cu voi la 0305. 1988-1990, lt.Pahonțu”, era un comentariu găsit de jurnaliști.

„Apoi, la o căutare mai amănunțită pe același grup, încă două comentarii care vehiculau aceeași informație: unitatea militară cu indicativul 0305, aparținând Trupelor de Securitate, și un locotenent Pahonțu care ar fi activat acolo în ultimii ani de comunism”, au mai explicat jurnaliștii.

Recorder susține că i-a identificat pe autorii comentariilor și a discutat cu doi dintre ei.

„I-am căutat pe cei care au scris comentariile, am vorbit cu doi dintre ei și ambii ne-au confirmat: da, l-am avut comandant de pluton la Trupele de Securitate pe Lucian Pahonțu, actualul șef al SPP. Și încă o informație: unul dintre ei făcuse armata chiar în perioada Revoluției din 1989 și a Mineriadei din 1990 și susținea că unitatea lor a fost pe străzi la ambele evenimente. Ne-a rugat să nu-i menționăm numele: „Nu vreau să am probleme…”, se mai arată în postarea citată.

Cum au ajuns jurnaliștii la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei

Pentru a verifica aceste informații, jurnaliștii au căutat documente în dosarele Revoluției și Mineriadei. 

Recorder explică faptul că accesul la astfel de documente nu presupune existența unei „surse” care să fi transmis redacției dosarul. Potrivit jurnaliștilor, o decizie CEDO din 2011 a obligat Parchetele Militare să asigure părților vătămate accesul la documentele din Dosarul Revoluției. În timp, cercetători și organizații care studiază istoria recentă au ajuns să dețină copii ale unor documente din aceste dosare. 

Redacția explică faptul că dosarele, care însumează zeci de mii de pagini, sunt împărțite pe volume referitoare la diferite evenimente și structuri militare. Căutarea putea fi astfel restrânsă la câteva mii de pagini, susțin jurnaliștii. 

„În realitate se restrânge la această imagine simplă: un reporter care stă zile în șir aplecat peste niște dosare vechi și dă pagină cu pagină. După zile de căutări, mai are puterea să vadă că una dintre ele începe așa: „Subsemnatul Lt. Pahonțu Lucian…”, a mai transmis redacția Recorder.

„Cine v-a plătit?”

Jurnaliștii au explicat că investigația a fost finanțată, la fel ca activitatea publicației în general, prin donațiile cititorilor. 

„În spatele investigației despre trecutul lui Lucian Pahonțu n-a fost nicio conspirație, n-a fost nicio luptă între taberele din servicii, n-a fost nimic tenebros. A fost doar munca întinsă pe mai multe luni a unor jurnaliști plătiți direct de public să-și facă meseria liberi de orice constrângere”, a mai precizat Recorder.

Potrivit unei investigații publicate de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder.  

În prima reacție de după publicarea anchetei jurnalistice, Lucian Pahonțu a spus că, pe 21 decembrie 1989, el și plutonul  său au stat în alt loc decât l-a plasat investigația Recorder. 

Ulterior, Recorder a descoperit că o treime din lucrarea de doctorat a directorului SPP Pahonțu este plagiată.