Procurorii Consiliului Superior al Magistraturii pun în discuție sesizarea Inspecției Judiciare privind încălcarea independenței procurorilor, după ce Parchetul General a intervenit pentru a muta un dosar de la Craiova. Este un demers fără precedent.
- Cererea de strămutare a fost formulată de către Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, condus de Cristina Chiriac. Codul de Procedură Penală prevede că o astfel de solicitare poate fi făcută doar de părțile din dosar sau de către procurorul care reprezintă parchetul la proces.
- Cererea Parchetului General privind strămutarea dosarului de la Craiova a fost înregistrată de ICCJ luni, 14 septembrie, și a fost soluționată a doua zi, înaintea altor câteva zeci de dosare înregistrate începând din iunie, potrivit datelor analizate de HotNews.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care de 11 ani investește în profesori.
Ședință în regim de urgență a procurorilor din CSM
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit într-o ședință în regim de urgență, marți, de la ora 16.00. Ședința a fost convocată pentru a decide dacă va fi sesizată Inspecția Judiciară „pentru efectuarea de verificări cu privire la încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova”.
„Secția de procurori a luat act cu privire la o cauză înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, cauză în care s-a dispus strămutarea în cursul acestei zile. Secția pentru procurori s-a întrunit la acest moment pentru a evalua dacă se impune sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări în raport cu independența procurorilor desemnați să participe la judecarea acestei cauze”, a anunțat în debutul ședinței procurorul Bogdan Staicu, vicepreședintele CSM.
Secretarul de ședință a anunțat procurorii din CSM că a fost formulată o cerere de amânare a discutării acestui punct de pe ordinea de zi, fără a indica din partea cui a venit această solicitare.
Secția pentru procurori a amânat ședința pentru miercuri dimineață.
Ce a provocat intervenția procurorilor din CSM
Instanța Supremă a decis marți strămutarea de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București a unui dosar în care o femeie din Craiova a contestat o soluție de clasare într-un proces de corupție în care erau vizați și magistrați. Dosarul fusese înregistrat la Curtea de Apel Craiova la jumătatea lunii august, fiind repartizat judecătoarei Sorina Marinaș.
Cunoscută ca fiind o judecătoare reformistă, la primul termen de judecată, în 11 septembrie, magistrata a pus în discuție sesizarea CJUE în legătură cu competența investigării infracțiunilor comise de magistrații români. Procesul s-a amânat pentru 15 septembrie pentru ca procurorul de ședință și petenta din dosar să pună concluzii.
Cu o zi înainte de termenul stabilit la Curtea de Apel Craiova, Parchetul General a trimis o cerere la instanța supremă, solicitând strămutarea dosarului. Cererea de strămutare a primit termen de judecată pentru data de 17 septembrie. În aceeași zi cu înregistrarea, instanța supremă a devansat data judecării strămutării la 15 septembrie, ora 8.55.
Completul de la instanța supremă a judecat și soluționat pe loc cererea Parchetului General. A decis mutarea dosarului de la Craiova la Curtea de Apel București. Marți, procesul pe fond de la Craiova nu s-a mai desfășurat. Judecătoarea Marinaș a luat act de decizia Înaltei Curți.
„Scoate cauza de pe rol şi o înaintează la Curtea de Apel Bucureşti, urmare a admiterii cererii de strămutare”, se menționează în soluția pe scurt publicată de Curte.
Șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, a invocat în cererea de strămutare lipsa de imparțialitate a judecătorului de la Craiova, Sorina Marinaș, potrivit G4Media, care a semnalat acest caz.
Decizia de la Înalta Curte a fost luată cu opinia separată a unui judecător din complet care s-a opus cererii de strămutare. Judecătorii care au decis strămutarea au fost Luminița Criștiu Ninu și Andrei Cosmin Mitrache, iar cea care s-a opus a fost judecătoarea Aida Rodica Popa, potrivit G4Media.
Odată cu mutarea dosarului de la Craiova la Curtea de Apel București, instanța supremă a dispus anularea tuturor actelor de procedură efectuate de judecătorul Curţii de Apel Craiova.
Fără precedent
Cererea de strămutare a unui dosar penal poate fi făcută de părțile din dosar respectiv procuror care reprezintă parchetul la proces, potrivit Codului de Procedură Penală:
- „Strămutarea poate fi cerută de părţi sau de procuror.
- Cererea se depune la instanţa de unde se solicită strămutarea şi trebuie să cuprindă indicarea temeiului de strămutare, precum şi motivarea în fapt şi în drept.
- La cerere se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază”.
În cazul de față, procurorul general al Parchetului Curții de Apel Craiova și adjunctul său ar fi refuzat să întocmească cererea de recuzare a judecătoarei Marinaș sau de strămutare a dosarului, astfel că procurorul general Cristina Chiriac s-a implicat personal și a sesizat ea însăși Înalta Curte, relatează G4Media, care citează surse judiciare.
Inițiativa Parchetului General de a formula o cerere de strămutare în numele unui parchet din subordine este una fără precedent, spunmai mulți procurori care au discutat cu HotNews sub protecția anonimatului.
„Doar procurorul de ședință, de la Curtea de Apel Craiova putea face asta”, a explicat pentru HotNews un procuror, sub condiția anonimatului.
„Obligația procurorilor este de a respecta interesele generale ale societății. Parchetul General transmite un semnal lipsit de echivoc care sunt aceste interese. Solicitarea de strămutare a unui dosar direct de către PG este fără precedent și încalcă grav și atribuțiile procurorului de ședință. Pas cu pas, pare că și la parchete se instalează legea bunului plac”, a declarat alt un magistrat.
Cererea de strămutare, soluționată în timp record
Datele centralizate de HotNews de pe portalul instanței supreme arată că Parchetul General nu a mai formulat cereri de strămutare a unor dosare.
De la începutul anului și până în prezent, 62 de cereri de strămutare a unor dosare penale au fost înregistrate la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit datelor înregistrate pe portalul ICCJ. Niciunul nu a fost soluționat a doua zi după înregistrare.
Mai mult chiar, 50 dintre ele nu au primit un prim termen de judecată. Toate cele 50 de dosare care așteaptă judecarea au fost înregistrate la instanța supremă cu mult înaintea cererii Parchetului General, unele încă din luna iunie.
HotNews a solicitat Parchetului General un punct de vedere în legătură cu demersul care a vizat dosarul de la Curtea de Apel Craiova. Instituția nu a răspuns până la ora publicării acestui articol.
Sesizarea CJUE
Judecătorarea Marinaș intenționa să sesizeze CJUE cu două întrebări, potrivit încheierii de ședință din 11 septembrie, consultate de HotNews. Cele două întrebări pentru care CJUE era solicitat să clarifice situația din România erau:
- „Articolul 2, articolul 4 alineatul (3) din TUE şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Anexa IX din Actul de aderare a României la Uniunea Europeană se opun unei reglementări naţionale care restrânge competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin atribuirea competenţei de anchetare a infracţiunilor de corupţie (lato sensu) săvârşite de magistraţi în sarcina exclusivă a unor procurori anume desemnaţi (de Procurorul General al României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv al parchetelor de pe lângă curţile de apel, aceştia din urmă având în competenţă şi celelalte categorii de infracţiuni comise de magistraţi?
- Articolul 2 şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE se opun unei practici naţionale care declară incompatibil un judecător naţional care pune în discuţie necesitatea sesizării CJUE sau dispune sesizarea CJUE (luând în considerare că starea de incompatibilitate nedeclarată constituie abatere disciplinară) deşi – în virtutea disp. art. 267 parag. 3 TFUE – judecătorul este obligat să sesizeze Curtea?”.
