Franța l-ar susține pe olandezul Klaas Knot pentru a o succeda pe Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, cu condiția ca postul influent de economist-șef al BCE să fie ocupat de un candidat francez.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Propunere lui Klaas Knot se bucură de sprijinul președintelui francez Emmanuel Macron, au declarat pentru Reuters surse familiare cu negocierile Cu toate acestea, este probabil ca ea să se confrunte cu o rezistență puternică din partea Germaniei, ceea ce ar pregăti terenul pentru negocieri politice cu miză mare între greii politici și economici ai zonei euro.
„Greii” zonei euro fac jocurile
Cursa pentru succesiune s-a întețit în ultimele săptămâni, pe fondul speculațiilor că Lagarde și colega sa din Comitetul executiv, Isabel Schnabel, ar putea demisiona amândouă înainte de expirarea mandatelor lor, la sfârșitul anului 2027, grăbind o remaniere la vârful BCE.
Președintele BCE și alți cinci membri ai Comitetului executiv sunt numiți prin consens de către liderii celor 21 de țări din zona euro, cele trei economii cele mai mari — Germania, Franța și Italia — deținând, de facto, o reprezentare permanentă.
O plecare anticipată a lui Lagarde, care este franceză, și a germanei Schnabel ar accelera deciziile care urmează să fie luate anul viitor și ar crea condițiile pentru un acord amplu privind ocuparea posturilor lor și a celui al economistului-șef Philip Lane, al cărui mandat expiră în luna mai.
Conform planului, Knot — care a condus banca centrală olandeză între 2011 și 2025 — ar prelua președinția cu sprijinul Franței, au declarat sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece astfel de negocieri sunt private, iar propunerea rămâne informală.
Spaniolul Cos, principalul rival al lui Knot
Knot este considerat de participanții la piață un pragmatic, înclinat în mod natural spre o politică monetară mai restrictivă, dar suficient de flexibil pentru a-și schimba cursul în funcție de datele economice.
„Este un susținător al politicii monetare restrictive, dar într-un mod inteligent”, a spus un oficial francez despre Knot.
Fostul guvernator al Băncii Spaniei, Pablo Hernández de Cos, care era considerat un vot decisiv în cadrul Consiliului guvernatorilor responsabil cu stabilirea ratelor dobânzilor, este văzut ca principalul rival al lui Knot.
Cu toate acestea, deoarece de Cos provine din sudul Europei, numirea sa ar implica, aproape sigur, ca una dintre țările „frugale” din nordul zonei euro să preia rolul de economist-șef, pentru a menține echilibrul de putere.
Pe cine ar vrea Franța să pună economist șef la BCE
În schimbul sprijinului acordat lui Knot, Franța dorește pentru sine funcția de economist-șef — ales de președintele BCE dintre membrii Comitetului executiv —, au afirmat sursele Reuters.
Acestea au spus că pe lista scurtă a Parisului sunt Agnes Benassy-Quere, viceguvernatoarea Băncii Franței, și pe Laurence Boone, fost economist-șef la OCDE și ministru adjunct pentru Europa într-un guvern anterior al lui Macron.
Helene Rey, care lucrează în prezent la Banca pentru Reglementări Internaționale, este un alt nume care a fost propus de Franța, au spus sursele.
Numirea oricăreia dintre ele ar contribui într-o oarecare măsură la menținerea echilibrului de gen în cadrul Consiliului BCE, unde Lagarde și Schnabel sunt în prezent singurele femei.
Ce va face Germania?
Manevra riscă însă o reacție negativă imediată din partea Berlinului. Deși propunerea ar lăsa Germaniei locul lăsat vacant de Schnabel și portofoliul acesteia privind operațiunile de piață, oficialii de acolo vizează, de asemenea, funcția de economist-șef, considerată pe scară largă a doua cea mai influentă funcție din cadrul Consiliului.
Problemele tot mai grave legate de datoria Franței au făcut ca Parisul să fie mai dornic ca niciodată să mențină un control ferm asupra pârghiilor politicii monetare din zona euro.
Germania, mai puțin îndatorată și mai „ortodoxă” din punct de vedere economic, rămâne între timp circumspectă față de orice slăbire a angajamentului BCE față de stabilitatea prețurilor.
Până când mai stă Lagarde în funcție
Lagarde și-a manifestat public interesul de a promova integrarea europeană în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor din Franța, unde liderul eurosceptic de extremă dreapta, Marine Le Pen, se bucură de un sprijin puternic în sondaje.
Demisia înainte de alegerile din mai i-ar garanta lui Macron un cuvânt decisiv în alegerea succesorului lui Lagarde înainte de încheierea mandatului său.
Lagarde nu a infirmat zvonurile privind o plecare anticipată, limitându-se să declare: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027.” Presa a asociat-o frecvent cu conducerea Forumului Economic Mondial.
Mandatul de opt ani al lui Lagarde se încheie oficial la sfârșitul lunii octombrie 2027.
