Muzeu privat deschis la Cluj, într-o casă cumpărată de Adrian Ghenie și restaurată aproape 10 ani

Fundația Plan B deschide vineri, 18 septembrie, la Cluj-Napoca, un nou spațiu dedicat artei contemporane, în Casa Bogdánffy, o clădire cu o istorie de peste 200 de ani. Casa a fost cumpărată în 2016 de pictorul Adrian Ghenie și a trecut printr-un proces de consolidare, restaurare și amenajare care a durat aproape zece ani, potrivit unui reportaj publicat de Scena9.

Noul spațiu va funcționa ca sediu al Fundației Plan B și ca muzeu privat deschis publicului. Mihai Pop, cofondator și director executiv al fundației, îl descrie drept „un spațiu muzeal” și „o mică instituție. Relaxată, dar cu un program bine definit”.

Ideea transformării Casei Bogdánffy într-un spațiu pentru artă contemporană este mai veche. În 2019, când lucrările erau încă la început, Mihai Pop explica pentru Scena9 ce își propunea să facă aici.

„Vrem ca acest loc să devină echivalentul unui mic muzeu al colecțiilor de artă, nu neapărat echivalentul unei galerii de artă”, spunea atunci Pop.

Casa a fost cumpărată de Adrian Ghenie în 2016

Sediul Fundației se află în Casa Bogdánffy, la intersecția străzilor Avram Iancu și Republicii din Cluj-Napoca. Clădirea, ridicată la începutul secolului al XIX-lea, a fost cumpărată în 2016 de Adrian Ghenie și a intrat apoi în administrarea Fundației Plan B.

Au urmat aproape zece ani de consolidare, restaurare și amenajare pentru transformarea casei într-un spațiu dedicat artei contemporane. În unele încăperi se văd zidăria din piatră și cărămidă, dar și intervențiile făcute ulterior.

„Pentru cine vizitează clădirea, de fapt clădirea în sine este un exponat”, spune arhitectul Attila Kim pentru Scena9. „Poți să studiezi, alături de lucrările de artă, istoria clădirii, observând toate straturile.”

În subsol au fost păstrate și fundațiile vechilor structuri defensive ale orașului, iar în curte traseul fostului zid al Clujului este marcat printr-o bandă de piatră.

Prima expoziție reunește 23 de artiști

Noul spațiu se deschide cu expoziția „Inaugurare”, care poate fi vizitată între 18 septembrie și 22 noiembrie 2026 și reunește lucrările a 23 de artiști din România și din străinătate, potrivit Scena9.

Printre ei se numără Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Larisa Sitar, Adrian Ganea, Ioana Bătrânu, Piero Manzoni, Sanja Iveković și Jean-Luc Moulène.

Curatorul permanent al Fundației, Mihnea Mircan, vorbește, în interviul pentru Scena9, despre lipsa spațiilor în care artiștii să-și poată prezenta și discuta proiectele la Cluj.

„Pentru mine, Clujul este un oraș talentat, dar caracterizat de un decalaj brutal între cantitatea de talent pe cap de locuitor și locurile unde practicile și proiectele artistice singulare pot fi expuse și discutate”, spune Mircan.

Pe lângă expoziții, în clădire sunt prevăzute lansări de carte, discuții publice, performance-uri și alte evenimente, iar în pod vor funcționa birourile Fundației.

În decembrie este programat proiectul „Horia Bernea: Asumarea radicală a văzului”, curatoriat de Magda Radu și Ștefan Sava. În aprilie 2027 vor urma expoziții personale ale artiștilor Danae Io, Camille Blatrix și Dan Beudean.

Ce este Fundația Plan B

Fundația Plan B există din 2006 și este cofondată de Mihai Pop, potrivit Scena9. Ea este diferită de Galeria Plan B, înființată cu un an înainte, în 2005, de Mihai Pop și pictorul Adrian Ghenie.

Cele două au „mize și istorii diferite”, scrie Scena9, dar experiența acumulată în jurul galeriei și al artiștilor apropiați de Plan B se regăsește și în proiectul fundației.

Mihai Pop este directorul executiv al Fundației, iar Mihnea Mircan este curatorul permanent al noului spațiu.

Mihai Pop spune că fundația a apărut și din nevoia de a păstra legătura dintre artiștii care au lucrat împreună în jurul Fabricii de Pensule, spațiul independent de artă contemporană care a funcționat la Cluj începând din 2009.

După destrămarea acelui proiect, Fundația Plan B a devenit, spune Pop, „strategia noastră de a rămâne împreună”.

„Din perspectiva generației noastre, Fundația Plan B este un loc care ne permite să dialogăm în continuare, deși întregul a fost spart în mai multe cioburi. Aveam nevoie de un loc în care să ne regăsim”, a explicat Mihai Pop pentru Scena9.