Mai puțin de unul din cinci cabinete stomatologice oferă servicii decontate prin CNAS. De ce nu vor medicii să lucreze cu Casa de Asigurări. Se întâmplă și în alte țări?

Din cele 17.450 de cabinete stomatologice care funcționează în țară, doar 3.737 aveau contract cu Casa de Asigurări. Iar acest lucru înseamnă că, pentru mulți pacienți, faptul că plătesc asigurare de sănătate nu le garantează și accesul la un cabinet unde pot beneficia de servicii stomatologice decontate. 

• De ce nu lucrează mai multe cabinete cu CNAS? Medicii vorbesc despre problemele și dificultățile pe care le întâmpină. În unele județe, nici măcar nu sunt contractate servicii stomatologice. 
• Problema nu este însă una exclusiv românească. Și alte țări europene se confruntă cu dificultăți în a-i convinge pe medicii stomatologi să lucreze în sistemul public de asigurări de sănătate. 
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Textul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Francesca Barca (Voxeurop – Franța) și Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia).

 „Sunt multe județe care nu contractează casele de asigurări teritoriale, nu contractează servicii de stomatologie. Pur și simplu nu vor, chiar dacă există cerere”, spune într-un dialog cu HotNews Smărăndița Păcuraru, medic stomatolog în comuna Grajduri din județul Iași și vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi. 

Și asta este una dintre problemele sistemului: nu toți medicii dentiști lucrează în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Care sunt motivele lor? 

 „Prețurile pe care le decontează Casa de Asigurări sunt extrem de mici”

Unul dintre ele este legat de prețurile pe care le decontează Casa de Asigurări. „Sunt extrem de mici. Nivelul decontărilor nu acoperă nici costurile reale ale funcționării unui cabinet”, mai spune vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi. 

În calcul intră, pe lângă tratamentul efectiv oferit de medic, și consumabilele, întreținerea aparaturii, contractele necesare pentru funcționarea cabinetului, utilitățile, impozitele și celelalte cheltuieli, care „au crescut extraordinar de mult în ultima vreme”

Medicii stomatologi spun că o finanțare mai mare ar permite, automat, accesul unui număr mai mare de pacienți la tratamente.

Spre exemplu, medicul Anna Maria Pangică spune că dacă ar înmulți „de 8-10 ori suma pe care o ia într-o lună de la Casa de Asigurări”, ar putea trata aproape toți pacienții care îi calcă pragul cabinetului, fără să le mai ceară să scoată bani din buzunar. 

În plus, în loc să fie extinsă, grila de servicii decontate s-a redus în ultimii ani: de la 94 de manopere decontate în anul 1999 la doar 32 de servicii în prezent. 

În special în cazul copiilor, există servicii care sunt efectuate, dar care nu se regăsesc în grila decontată, mai spune dr. Smărăndița Păcuraru, vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi.  

Dacă apare o carie pe același dinte, CNAS nu mai decontează tratamentul

Ea dă exemplul tratării unei carii pe una dintre suprafețele dintelui. Dacă ulterior apare o altă leziune carioasă pe același dinte, într-o altă zonă, medicul nu poate raporta o manoperă efectuată pe același dinte într-un interval scurt. 

„Au existat perioade în care obturațiile pe același dinte erau decontate o dată la 5 ani. Acum, Casa de Asigurări îmi decontează o manoperă pe un dinte o dată la 2-3 ani. Eu nu pot lucra gratuit între aceste intervale”, explică vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi. 

„Spre exemplu, în cazul unui copil care vine cu o carie: ei nu se spală foarte bine pe dinți. Mănâncă dulciuri, e greu și cu alimentația, pentru că e mai simplu să mănânce un corn cu ciocolată de la magazin decât mâncare gătită acasă. Iar peste jumătate de an sau poate peste un an vine cu altă leziune pe același dinte. De cele mai multe ori se întâmplă între suprafețele dintre dinți. Și atunci, ce îi spun părintelui? Eu nu mai pot lucra gratuit.”

Colegiul Medicilor Stomatologi a făcut demersuri la Casa de Asigurări de Sănătate pentru creșterea numărului de manopere. 

În condițiile actuale, afirmă dr. Smărăndița Păcuraru, pentru serviciile realizate prin Casa de Asigurări „nu vorbim de profit. Nu există profit. E doar o modalitate de a ajuta pacienții,în limita finanțării.” 

Câți bani primește lunar un cabinet stomatologic în contract cu CNAS 

Sumele decontate cabinetelor pentru servicii stomatologice variază în funcție de pregătirea medicului, dar și de alți factori, precum respectarea contractului cu CNAS și, mai ales, de zona unde se află cabinetul – cabinetele din mediul rural primesc o sumă mai mare decât cele din mediul urban. 

De asemenea, un medic primar poate primi mai mulți bani decât un medic specialist sau un medic „simplu”, fără grad profesional – medicii stomatologi pot profesa și pot deschide cabinete și fără să urmeze pregătirea în rezidențiat. Cei care fac și rezidențiatul ajung medici specialiști stomatologi și, ulterior, medici primari.

Media sumei pe care o primește un cabinet într-o lună este de 6.000 de lei, însă acesta este un „reper orientativ”, iar sumele pot să difere, mai explică Sămărăndița Păcuraru, care medic stomatolog într-o comună din județul Iași.

„Pentru medicii specialiști din mediul urban, reperul este de 6.000 de lei, în timp ce pentru medicii fără grad profesional, suma decontată cabinetului este de 4.800 de lei, iar pentru medicii primari ajunge la 7.100 de lei”, arată Smărăndița Păcuraru, într-un dialog cu HotNews. 

Plafoane mai mari în mediul rural

Anna Maria Pangică, al cărei cabinet este în București, spune că suma decontată lunar, de obicei, pentru cabinetul său este de 5.000 – 6.000 de lei pe lună. 

În mediul rural, plafoanele sunt mai mari: 7.100 de lei pentru medicii fără grad profesional, aproximativ 9.000 de lei pentru medicii specialiști și aproximativ 10.000 de lei pentru medicii primari, arată dr. Smărăndița Păcuraru. Principalul motiv este încercarea de a atrage medici stomatologi care să lucreze în mediul rural. 

Problema este însă că sumele respective sunt orientative, nu garantate. Smărăndița Păcuraru spune că, la un moment dat, Colegiul Medicilor Stomatologi reușise să obțină transformarea sumei orientative de 6.000 de lei lunar într-o sumă garantată. Ulterior, suma a redevenit sumă orientativă.

„Și din această cauză, cu această sumă orientativă, pot să vă spun că în acest moment la nivelul municipiului București, plafonul pentru medic specialist, de la acel 6.000 de lei, a ajuns la 4.000 de lei”.

Plafonul variază, de fapt, în funcție de fondurile disponibile la Casa de Asigurări de Sănătate, spune și Anna Maria Pangică. În cazul ei, din acest motiv, bugetul decontat cabinetului său a scăzut recent cu 35%. 

Și alte țări încearcă să atragă stomatologi în mediul rural

Atragerea de medici stomatologi care să lucreze în mediul rural este o provocare și în alte țări. 

În Franța, aproximativ 60% dintre localități nu au suficienți medici stomatologi. În general este cazul localităților din mediul rural, nu și al marilor orașe.

Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare pentru Studiul și Observarea Condițiilor de Viață (Crédoc) în 2025 a arătat că 44% dintre francezii intervievați consideră că trăiesc într-o zonă în care există o lipsă de dentiști. 

În localitățile rurale, unul din doi locuitori declară că întâmpină dificultăți în obținerea unei programări la medicul stomatolog. 

Accesibilitatea la medicii stomatologi este o problemă majoră și în unele regiuni rurale din Cehia, unde chiar și în clinicile private, timpul de așteptare poate fi de câteva săptămâni.

Legea din Cehia prevede obligația asigurării unei rețele de cabinete stomatologice astfel încât fiecare localitate să aibă un dentist la o distanță maximă de 35 de kilometri cu mașina. Totuși, legea nu stabilește câți pacienți trebuie să deservească această rețea în zona respectivă. 

Autoritățile locale încearcă să atragă medici stomatologi oferindu-le locuințe, însă uneori nici această soluție nu funcționează în localitățile izolate. 

„Când știu că trebuie să introduc servicii prin program, pur și simplu mi-e groază”

Un alt motiv invocat de medicii stomatologi este birocrația legată de contractarea cu CNAS și evaluarea cabinetelor. La fiecare doi ani, cabinetele trebuie să depună din nou dosare de evaluare, cu documente precum contul bancar, autorizația sanitară de funcționare, CIF-ul cabinetului sau certificatul de înregistrare în registrul unic al cabinetelor. 

Sunt solicitate inclusiv facturi pentru aparatură, iar mai nou și pentru consumabile și instrumentar. Dosarul poate ajunge astfel la aproximativ 120 de pagini și trebuie depus la fiecare doi ani.

Iar un alt motiv este sistemul informatic și validarea serviciilor de către CNAS. Medicul spune că au existat situații în care a trebuit să lucreze noaptea pentru a putea transmite documentele necesare către Casa de Asigurări, din cauză că sistemul informatic nu funcționa.

 „Când știu că trebuie să introduc servicii prin program, pur și simplu mi-e groază. Merge validarea, nu merge validarea. Au fost situații când am stat într-o noapte la 3 dimineața să pot trimite factura ca să mi se plătească serviciile, că nu mergea programul de raportare”, spune dr. Smărăndița Păcuraru.

La acestea se adaugă obligația de a avea un program de trei ore zilnic pentru serviciile decontate, în condițiile în care plafoanele sunt limitate, în special în mediul urban, și se epuizează uneori în câteva zile.

În aceste condiții, suma decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reprezintă întotdeauna un stimulent suficient pentru medici.

Situația poate fi diferită în clinicile mari, unde lucrează mai mulți medici stomatologi. Pacientul poate fi trecut de la chirurgie la protetică și endodonție, iar într-un astfel de cabinet poate fi realizat un număr mai mare de manopere decât într-un cabinet în care există un singur medic în contract cu Casa, iar sumele pentru servicii decontate cresc.

Țara din Europa unde jumătate dintre stomatologi evită să lucreze cu sistemul de asigurări

În Austria, dintr-un total de aproximativ 5.500 de medici stomatologi înregistrați, 2.600 aveau contract cu sistemul de asigurări de sănătate în anul 2014. În anul 2024, numărul lor scăzuse la 2.377.

Pentru a crește din nou numărul stomatologilor care lucrează în baza unor contracte în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, autoritățile încearcă să îmbunătățească condițiile de muncă prin majorarea tarifelor decontate de asigurările de sănătate, reducerea cerințelor birocratice și diminuarea volumului de muncă.

Austria este amenințată, de câțiva ani, și de o criză de medici stomatologi. Printre cauze se numără valul tot mai mare de pensionări și condițiile considerate neatractive pentru medicii care doresc să lucreze în sistemul public și să ofere servicii acoperite de asigurarea de sănătate. Ca urmare, unele posturi de stomatologi aflați în contract cu sistemul de asigurări rămân neocupate, iar accesul la servicii medicale este pus în pericol.