AI și locurile de muncă. Cât timp economisesc românii cu inteligența artificială și unde apare riscul pierderii jobului / Ce se întâmplă în alte țări  

România este printre primele țări din UE la capitolul ore de muncă economisite prin intermediul inteligenței artificiale (IA), arată un studiu recent. Însă majoritatea angajaților români nu se tem și că IA le va lua locul. HotNews a încercat să afle cât de mare este teama privind noile tehnologii și care este situația în alte țări europene.

• „Economia României e în continuare o economie rudimentară. În general, industriile pe care le avem noi astăzi sunt destul de puțin vulnerabile”, spune Dumitru Costin, liderul Blocul Naţional Sindical, care are 320.000 de membri din domenii variate. 
• În Austria, un specialist vorbește despre „o etapă tipică de tranziție”, în care mulți oameni încă nu își dau seama despre efectele pe termen lung asupra locurilor de muncă. 
• Iar în Lituania încep să fie evidențiate tot mai clar tendințele legate de impactul AI asupra joburilor. 
• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Ștefania Gheorghe (HotNews – România), Michael Mcloughlin (El Confidencial – Spania) Ieva Kniukstiene (Delfi – Lituania), Natascha Ickert (Der Standard – Austria), Francesca Barca (Voxeurop – Franța).

Românii economisesc, în medie, 19 ore pe lună folosind IA – echivalentul a două zile și jumătate de muncă, arată un studiu al Mercury Research, cea mai mare companie de cercetare de piață din România. Cu toate acestea, 71,9% dintre angajații români care folosesc IA spun că nu au nicio teamă de disponibilizare.

La peste 1.200 de kilometri, în Austria, timpul salvat cu IA se înjumătățește. Angajații spun că economisesc mai puțin de opt ore de muncă pe lună pentru că folosesc inteligența artificială. 

„Mulți oameni încă nu își dau seama cum îi va afecta”

Timpul economisit cu AI e mai mic, iar procentul celor care nu se tem de AI este mai mare ca în România. 78% dintre ei consideră că sarcinile lor nu ar putea fi automatizate și preluate de IA, arată un studiu IPSOS.

„Ne aflăm într-o etapă tipică de tranziție: inteligența artificială este deja utilizată și este percepută ca fiind utilă, dar mulți oameni încă nu își dau seama în ce măsură tehnologia le va afecta propriile locuri de muncă pe termen lung”, explică cercetătorul austriac Alexander Zeh, pentru ziarul austriac Der Standard.

Asemănarea cu România

Impactul tehnologiei este diferit și de la o industrie la alta, spune și experta IA Julia Eisner, tot pentru Der Standard. În timp ce departamentele de comunicare și serviciile pentru clienți sunt deja considerate domenii cu un potențial pentru adoptarea IA, automatizarea în industria chimică, de exemplu, afectează doar sarcini foarte specifice, potrivit lui Eisner. 

Același lucru spune despre România și președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin. 

Blocul Naţional Sindical este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România. Are 934 de sindicate în componență care adună peste 320.000 de membri, care lucrează în domenii variate, precum – construcții de mașini, poștă și telecomunicații, electronică, automatizări şi industria de apărare, industria textilă, sănătate, agricultură sau administrație publică. 

„Dacă o să întrebi un lucrător care lucrează la bandă la Dacia Renault sau care este lucrător la drumuri, nu o să mai primești același răspuns (n.r. că economisește timp cu IA)”, explică el. 

Sindicalist: „Economia României este în continuare o economie rudimentară”

Diferența dintre industrii îi face pe cei mai mulți dintre români să nu se teamă că vor fi înlocuiți de IA, mai spune liderul sindical: „Economia României este în continuare o economie rudimentară. Este predominant bazată pe industrii cu valoare locală adăugată mică (n.r. muncă repetitivă și necalificată, ușor de relocat), multă muncă, bani puțini, nivel de tehnologizare destul de scăzut. În general, industriile pe care le avem noi astăzi sunt destul de puțin vulnerabile”.

„Și de aici și lipsa de preocupare pentru acest subiect”, adaugă președintele BNS. 

Pe lângă imaginea industriei, Dumitru Costin mai vorbește și despre „deficitul de informație”. În România nu există o abordare sistemică a inteligenței artificiale, motiv pentru care informațiile despre IA sunt disparate și diferă de la o categorie socială la alta: „Văd o știre, citesc o postare de Facebook sau află despre un magazin în care casierii au fost înlocuiți”.

„Imediat poate crește numărul celor care au spaime legate de viitorul locului lor de muncă”, explică el.

Cine folosește mai mult IA la muncă 

În Franța, studii ale Boston Consulting Group (BCG) și Grupul Adecco arată faptul că angajații care folosesc IA economisesc, în medie, 20 de ore pe lună. 

Totuși, ca și în România și Austria, acest lucru variază foarte mult în funcție de tipul de muncă. În mod general, doar 10% dintre francezi sunt îngrijorați că IA le poate fura jobul, însă 61% dintre managerii de departamente, directorii adjuncți și coordonatorii de echipe din Franța se tem că vor fi înlocuiți de IA.  

În România se întâmplă exact opusul. 

Directorul Mercury Research Ioan Simu susține că managerii și cei din poziții care necesită educație superioară folosesc cel mai mult inteligența artificială. 

Dar datorită poziției pe care o ocupă, sunt mai siguri de locurile lor în companii: „Calificarea lor ridicată le reduce semnificativ temerea legată de redundanță sau pierderea locului de muncă”, afirmă Simu.

Deși cei cu studii superioare folosesc cel mai des IA, cel mai mare impact de eficientizare a timpului îl simt cei cu taskuri repetitive.

„Persoanele cu educație mai scăzută economisesc cu IA foarte multe ore la locul de muncă, întrucât sarcinile lor sunt mai simple și repetitive și pot fi înlocuite cu ușurință de IA”, spune Ioan Simu. 

Domeniile cele mai afectate de IA

Când vine vorba de joburile care riscă să piardă teren în fața IA, România, Spania, Austria și Lituania au aceleași domenii vulnerabile. Este vorba despre cele care se bazează pe sarcini repetitive. 

Patricia Ardelean, cercetătoare de la Mercury Research, susține că joburile cele mai predispuse să dispară din cauza IA sunt cele care presupun activități repetitive, mecanizate și care nu necesită o calificare ridicată. 

Dumitru Costin le și numește. IT-ul, retailul, industria de automobile sau justiția sunt, pentru liderul sindical, primele industrii care vor avea de suferit. 

În Spania, cele mai multe discuții despre folosirea inteligenței artificială la muncă au loc mai ales în serviciile de relații cu clienții, pentru că se bazează pe interacțiuni repetitive, explică Quili Pena, directorul unui startup.

Urmează apoi IT-ul.

„La fel ca în cazul programării, de-a lungul anilor aceste procese au fost structurate pe baza unor reguli și pași foarte clar definiți. Acest lucru facilitează implementarea IA în aceste profesii”, mai adaugă Pena.

Despre concedierile din IT se vorbește și în România. În luna iunie, Oracle, una dintre cele mai mari companii de Tech, a concediat sute de români și zeci de mii de oameni în întreaga lume. Concedierile au avut loc pe fondul acumulării unor datorii pentru finanțarea infrastructurii de inteligență artificială. 

„O zonă cu risc ridicat”

„Principala tendință care începe deja să devină evidentă este că dacă munca unei persoane constă în acțiuni repetitive efectuate pe ecranul unui computer, aceasta se află într-o zonă cu risc ridicat. Dacă un loc de muncă necesită creativitate, abilități fizice sau relații interpersonale complexe, valoarea acestuia va crește”, explică și Serviciul Lituanian pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru publicația Delfi. 

Pentru angajatorii lituanieni mai este important și ca „angajații să nu concureze cu tehnologia, ci să o utilizeze eficient”, mai spune serviciul. 

Teama de IA se simte mai tare în rândul tinerilor

Deși impresia legată de înlocuirea forței de muncă cu IA este, în general, pozitivă, tinerii (între 18-29 de ani) sunt mai temători în privința pierderii locului de muncă. 

„Explicația este legată de faptul că tinerii ocupă, de regulă, locuri de muncă de începător, care presupun sarcini simple, ce pot fi realizate cu ușurință și mai rapid de IA. De aici rezultă percepția, și implicit teama, că munca lor va fi înlocuită de IA”, explică Ioan Simu de la Mercury Research.

Observația lui e susținută și de veniturile acestora: persoanele cu venituri medii sau mici sunt mai temătoare față de pierderea locului de muncă decât cele care câștigă mai mult. Joburile pe care le au tinerii sunt adesea joburi entry level, mai prost plătite.

În Austria, cei mai „vulnerabili” angajați sunt cei cu un nivel mai scăzut de calificare, care, adesea, sunt tot tinerii. 

Cum se traduc în muncă cele 19 ore economisite lunar

În funcție de angajator, cele 19 ore pot însemna timp liber pentru angajat sau mai multe sarcini de făcut, explică cercetătoarea de la Mercury Research, Patricia Ardelean.

„Persoanele din mediul rural care utilizează IA declară, de exemplu, că tehnologia le face volumul de muncă mult mai ușor de gestionat – pentru ele, economisirea orelor de muncă se poate traduce în timp liber”, spune Ardelean. 

Pentru manageri ori persoanele din categoria de vârstă 30-49 de ani nu se remarcă o ușurare a muncii: „Aceste observații indică faptul că economisirea orelor de muncă pentru această categorie nu se traduce prin timp liber, ci prin creșterea productivității”.

În Spania, în teorie, orele recuperate prin folosirea IA sunt dedicate activităților creative, planificării strategice, analizei sau formării profesionale. Însă puțini angajați au parte de astfel de experiențe. Unul dintre principalele sindicate din Spania, Comisiones Obreras (CCOO), avertizează, însă, că economisirea de timp se traduce în „intensificare a muncii” și „mai multe sarcini de supraveghere”.

Și în Austria, mulți angajați folosesc timpul economisit în moduri care nu duc neapărat la creșterea productivității. Aproape 21% iau pauze, 23% folosesc timpul pentru sarcini administrative, iar 7% participă la întâlniri pe care altfel le-ar fi evitat. 

Cu alte cuvinte, aproximativ jumătate dintre angajați nu folosesc timpul eliberat pentru inovare sau dezvoltare profesională.

Ce pot face sindicatele pentru a proteja angajații de IA

Pentru a diminua temerile legate de IA, dar și pentru a evita disponibilizările, sindicatele din Austria și Spania cer ca angajații să participe la deciziile privind utilizarea IA la locul de muncă prin „negocieri colective”.

De asemenea, acestea cer o mai mare transparență, prin obligarea angajatorilor să dezvăluie modul în care sunt utilizate sistemele de IA.

„Inteligența artificială trebuie să îi sprijine pe oameni și nu trebuie utilizată pentru monitorizarea sau controlul angajaților”, este poziția oficială a Federației Sindicatelor din Austria privind IA.

CCOO din Spania mai cere și o analiză detaliată a potențialelor prejudecăți și discriminări ale sistemelor IA, precum și o supraveghere umană constantă și obligatorie. Scopul este ca deciziile care afectează direct un angajat să nu fie lăsate în mâinile unui algoritm.

„Niciun sistem de inteligență artificială nu va putea lua în mod independent decizii care să aibă efecte disciplinare, salariale, contractuale sau asupra promovării”, spune sindicatul.

„Nu e cazul României”

În România, pentru a ajuta românii care ar fi afectați de schimbări, președintele BNS spune că organizațiile sindicale trebuie să fie conectate la nou, la schimbare, în timp ce guvernul țării și asociațiile patronale trebuie să aibă proiecții economice pe termen lung și mediu.

Concluzia sa este, însă, amară: „Nu e cazul României”.