„Ca imagine de PR, arată foarte bine”
HotNews: Cum vedeți alegerea făcută de președintele Nicușor Dan?
Alina Mungiu-Pippidi: Luca Niculescu este o alegere bună, este un om onorabil, occidental, foarte civilizat. Este, ca aspect, exprimare și pregătire, mult peste media politicienilor români. Deci, ca imagine de PR, arată foarte bine. Asta, evident, nu înseamnă absolut nimic din punctul de vedere al capacității sale de fond de a oferi o majoritate, pentru că asta este ce lipsește.
– Luca Niculescu are în față o decizie – va forma un guvern tehnocrat sau un guvern politic. Care considerați că ar fi mișcarea corectă?
– La ora asta, nu trebuie să ne punem problema de corectitudine. Noi trebuie să gândim în termeni utilitarieni. Așa trebuia să gândim deja de luni de zile: cine poate să construiască o majoritate ca să se creeze un guvern. Evident că nu vrem ca această majoritate să fie o majoritate ne-occidentală.
Deci: există cineva care să poată să strângă la un loc partidele occidentale pentru a obține voturile pentru un guvern? Nu este absolut deloc clar că domnul Niculescu va fi mai capabil, deși arată mai bine decât predecesorii lui propuși.
– De ce grupuri parlamentare vă așteptați să fie susținut?
– Nu este deloc clar, pentru că partidele au ieșit de la negocieri, domnul Fritz a zis clar că vrea alegeri anticipate și că nu va vota un guvern în care va fi PSD. La fel și domnul Bolojan. Pe de altă parte, nu au spus că nu ar vota un guvern în care să nu fie niciun partid.
De ce crede că nu este realist scenariul unui guvern tehnocrat
Și dacă nu e niciun partid în acest guvern, ceea ce sincer să vă spun, tehnic, e foarte greu, de unde să iei toți acești oameni? Oricâți ai seconda de la serviciile secrete sau de pe oriunde, nu ai destui. Partidele în România umplu o bună parte din eșalonul birocratic, mult mai mult decât pozițiile politice, care se schimbă de la una la alta. Noi avem o administrație foarte politizată. Deci nu poți să spui că o să depolitizăm administrația, că se dă țara peste cap. Asta trebuie să fie un proces de lungă durată.
Deci nu prea este realistă decât varianta unui premier independent, diplomatul Niculescu, dar sub el, diferite partide politice. Iar partidele încă nu ne-au spus că și-au schimbat poziția și că se vor tolera. Fiecare dintre ele, în loc să se ocupe de propriile probleme, spune „nu, îi vreau pe ceilalți afară”. Și asta este marea provocare pentru Niculescu, cum să concilieze pozițiile astea care nu se conciliază de cinci luni.
„Un fel de herghelie de cai sălbatici pe câmpie”
– Având în vedere că Eugen Tomac este lider de partid, Adrian Veștea a fost numit fără acordul propriului partid, ar putea fi Luca Niculescu un arbitru mai bun între partide, care să aducă PNL, USR și PSD la aceeași masă?
– Problema este următoarea: acest proiect de negociere avea numai două căi de urmat. Și la ora asta mie nu mi-e clar ce cale s-a urmat.
Aceste proceduri sunt ca șinele de tren. Ele țin trenul pe o anumită direcție, odată ce l-ai pus pe șină. Dacă, însă, n-a fost niciun fel de tren și tot acest proces este tot timpul ca un fel de herghelie de cai salbatici pe câmpie, atunci nu va ajunge la niciun rezultat.
– Care sunt cele două șine de tren?
– Una era să se negocieze persoane: fiecare să-și propună listele lui, fiecare să-i taie pe cei care nu-i plac de la alții, astfel încât să rămânem cu o listă de oameni necontroversați și cu un angajament că acești oameni necontroversați sunt acceptați de toată lumea. Și calea asta nu a fost urmată, nu s-a întâmplat așa ceva.
A doua cale era să spui „domnule, nu ne pasă cine-i prim-ministru, o să găsim pe unul și, pentru neutralitate, nu o să fie nimeni din niciunul din partidele noastre. Ce ne pasă este să avem un număr de propuneri care garantează majoritate în Parlament și aceste propuneri să le discutăm chiar și cu AUR, astfel încât să fim siguri că există un număr de lucruri pe care viitorul guvern poate să le facă”. Nici această cale nu a fost urmată, deși înțeleg că Nicușor Dan spune că ar exista un consens – de exemplu, pe politici fiscal-bugetare. Dar mie nu îmi e clar cu cine este acest consens – dacă este și cu AUR sau cu cine e.
„Un consens fiscal-bugetar ar trebui făcut și cu AUR”
– Credeți că ar trebui și AUR implicat?
– După părerea mea, un consens fiscal-bugetar, dacă vrem ca data viitoare să nu câștige AUR alegerile, ar trebui făcut și cu AUR.
O țară ca a noastră, care este în situația în care era Grecia înainte de criza economică, are nevoie de consens. Categoric nu putem avea consens pe toate planurile, însă trebuie să-l avem pe niște lucruri fundamentale.
Nu negociezi numai funcții, în nicio țară nu e așa. Trebuie să negociezi și programe. Trebuie să spui, „ok, nu mă plăceți în general, nu o să mă votați, dar o să fiți de partea mea la votul pentru buget, care este primul și cel mai important, la rectificarea bugetară?”. Că altfel n-ai să reușești să ai majoritate.
„O poziție total sinucigașă, care ucide majoritatea proeuropeană”
– La PNL am văzut o schimbare subtilă, și anume că în marja consultărilor de astăzi, mai mulți lideri liberali au ieșit cu mesaje în care au pus condiții doar legate de măsuri. Prim-vicepreședintele PNL a spus că nu e atât de importantă persoana, cât programul. Iar surse HotNews din partid au spus că iau în calcul inclusiv susținerea unui guvern PSD.
– Asta ar fi o poziție înțeleaptă și salutată. Pentru că oricine spune, oricare partid din Coaliția pro-europeană spune că nu vrea alt partid din coaliția proeuropeană în niciun fel – sau, cum au spus mai devreme PNL și USR, că nu vor susține niciun guvern de tehnocrați dacă este susținut și de PSD – este o poziție cu totul sinucigașă, care ucide majoritatea proeuropeană și ne face pe noi să nu mai votăm niciodată cu partidele astea, pentru că e iresponsabil.
Indiferent de la ce s-au luat și indiferent de cine are dreptate, așa ceva nu poți face. Și, în ciuda faptului că au reușit să arunce toată vina pe Nicușor Dan, că numai el e de vină… categoric, nu-i numai el de vină. Această poziție a lor ne-a făcut să stăm aceste luni și nu e clar că lucrurile s-au rezolvat.
– Făcând un salt în timp: este un plus pentru România pe plan extern să aibă un premier cu profilul diplomatic al lui Luca Niculescu, dacă ajunge la Palatul Victoria?
– Luca Niculescu și orice majoritate în Parlament va aduce un suspin de ușurare în Europa. Eu aș prefera să fie domnul Niculescu. Față de ăștia care sunt cu MAGA, domnul Niculescu e o figură europeană. La Bruxelles lumea va fi foarte mulțumită dacă ajunge el.
„Sunt șanse mari ca istoria să se repete: un fel de Dacian Cioloș 2”
Pe de altă parte, din păcate, probabilitățile vorbesc că va fi ca un fel de Dacian Cioloș 2. Noi am mai avut un prim-ministru european și civilizat care a venit și care, pentru că nu avea partidul propriu, nu avea niciun fel de spate, de susținere, s-a sfârșit că sub guvernul lui au condus, de fapt, serviciile secrete și PSD, fiecare prin feuda lui pe acolo. Și el a rămas în aer. N-a reușit să câștige nici măcar când și-a creat partid și și-a organizat singur alegerile.
Deci lecția lui Dacian Cioloș la guvernare trebuie studiată foarte bine de Luca Niculescu, pentru că, evident, sunt șanse mari ca istoria asta să se repete.
Deocamdată, însă, noi trebuie să ieșim din această problemă pe termen scurt. Și tuturor oamenilor cărora li s-a făcut propunerea de a fi premier, nu li s-a făcut ca să fie ajutați ei pentru viitorul lor, s-a făcut propunerea asta ca să ne ajute pe noi să înjghebăm o majoritate și să ieșim din acest impas. Și, mai departe, vom vedea.
„Guvernul ăsta nu poate să aibă niciun fel de ambiții”
– Și apropo de Guvernul Cioloș, cum ar putea Luca Niculescu să evite scenariul acesta, de a ajunge la guvernare într-un guvern tehnocrat care să nu aibă susținere în Parlament?
– Dacă are susținere să fie învestit și dacă, așa cum sugerez eu, în Parlament se agreează bugetul pe acești doi ani, asta este suficient.
Luca Niculescu nu poate spera la mai mult decât la un „caretaker government”, adică un guvern care, în fond, să aibă grijă până la viitoarele alegeri. De-asta propunerile care au circulat – să facem 10 luni PSD și 10 luni PNL – erau cu desăvârșire absurde. Mai ales pentru cine știe cum funcționează administrația românească, unde și așa nu există continuitate, și așa nu facem nimic, și așa e brambureală.
Deci guvernul ăsta nu poate să aibă niciun fel de ambiții. Ce poate să facă este să încerce să obțină consensul pe marile chestiuni bugetare, și asta la un minim.
Pentru că, de exemplu, un prim-ministru ca Luca Niculescu nu poate să pună mari probleme, cum ar fi: schimbăm sistemul de taxare. Un premier care e numit acum nu poate fi decât un manager. Și el este un manager pe două lucruri:
- Este un manager al majorității guvernamentale. Deci, trebuie să nu facă acele lucruri care i-ar retrage sprijinul unei părți semnificative din Parlament.
- Să facă acele lucruri care să oprească să cadă în prăpastie. Adică câteva lucruri indispensabile, fiscal-bugetare, astfel încât să continue trendul modest, că nu e un trend spectaculos, de redresare pe care ne aflăm în acest moment, unde l-a pus Guvernul Bolojan.
„Statul actual este inferior statului român sub Năstase, Boc și Ponta”
Acestea fiind zise, vreau să spun un lucru pe care nu-l spune multă lume, pentru că lucrez cu OECD. Trebuie să fie foarte clar: toți românii trebuie să înțeleagă că procesul de aderare a României la OECD a fost exact ca procesul de aderare a României la UE. Adică a fost un șir de promisiuni. Aceste promisiuni nu au fost realizate, unele dintre ele nu vor fi realizate. Există „locuri” în care statul român actual este inferior statului român sub Adrian Năstase. De exemplu, transparența datoriilor companiilor.
Deci, ce am făcut noi față de OCDE a fost doar un exercițiu de imagine. Marea ocazie de a ne reforma statul fiindcă vine OCDE am ratat-o. Dimpotrivă, am pierdut transparența declarațiilor de avere.
Ce sperăm, cum s-a și întâmplat cu UE, este să ne crească investițiile străine pentru că primim patalamaua de la OCDE. Dar ăștia care își spun reformiști și așa mai departe unde au fost în ultimii 2-3 ani? Tot acest proces e găunos. Nu s-a făcut absolut nimic.
„Partidele sunt unite doar când vine vorba să mințim la extern”
Statul român e tot cum a fost, ba mai rău. Era ceva mai bine sub Guvernul Boc 2, sub Guvernul Ponta 1 decât e azi.
Deci tot procesul ăsta cu OECD, care ne este prezentat ca o mare performanță și o dovadă că partidele sunt unite, da, partidele sunt unite doar când e vorba să mințim la extern cât de buni și frumoși suntem.
„Acest guvern care se formează trebuie să ne ajute să supraviețuim”
– Dar desemnarea lui Luca Niculescu facilitează aderarea României la OCDE, având în vedere experiența sa de comisar național pentru OCDE?
– În OCDE vom intra, pentru că oamenii nu intră pe merit în OECD. A intrat Columbia, să ne înțelegem. Având în vedere că înăuntru sunt Columbia, Mexic, în care o parte de țară e condusă de carteluri de droguri, de ce să nu luăm România? Dar nu e vorba că intrăm pe merit.
Intrarea în OECD este o mare, mare ocazie în care țările trebuie să se străduiască și să dovedească și să ceri tot felul de dovezi.
Dar partidele nu sunt unite în a reforma structural statul român. Și în acest moment nici nu avem nevoie să fie unite, că în acest moment nu e vorba de vreo performanță. Noi trebuie să supraviețuim. Acest guvern care se formează trebuie să ne ajute să supraviețuim.
Noi trebuie să supraviețuim. Acest guvern care se formează trebuie să ne ajute să supraviețuim. Nu-ți pui problema să facă vreo performanță. N-are majoritate să facă performanță, n-are oameni să facă performanță.
Asta, după părerea mea, o să rămână unei alte generații, nu ăsteia. Dar ei trebuie să se adune, să aibă instinct de conservare, încât să supraviețuiască țara acestor certuri interne în care nu e adevărat că unii sunt reformiști și alții nu sunt.
Nu există reformiști. E vorba de faptul că unii înțeleg ceva mai bine că trebuie să salveze țara de la înec și alții își închipuie că o să pice de undeva un colac miraculos de salvare.
