Peste 80% dintre pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel crescut de stres în perioada pandemiei, iar 60% au evitat să meargă la spital

​Peste 80% dintre pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel crescut de stres în perioada de restricții impuse de pandemie, iar nivelul actual de stres se menține peste medie în cazul a 60% dintre bolnavii de cancer, care spun că au evitat să meargă la spital în această perioadă. Gestionarea aspectelor emoționale devine un lucru din ce în ce mai important în contextul actual, arată un sondaj realizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. De asemenea, accesul la diagnostic precoce și tratament trebuie să constituie o prioritate, atrage atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel mult mai mare de stres decât în mod obișnuit în perioada de restricții impuse de pandemie, relevă un sondaj realizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 70 de pacienți, cu vârste de peste 25 de ani.

Aproape 84% dintre cei intervievați au admis că s-au simțit mult mai stresați în perioada respectivă, aceștia fiind îngrijorați într-o proporție foarte mare (aproape 81%) că ar putea fi imunocompromiși, devenind astfel mai vulnerabili la infecții. Aproximativ 60% dintre respondenți au spus că au evitat să meargă la spital, deși aveau o programare și peste 69% au afirmat că au fost îngrijorați în legătură cu tratamentul și eventualele complicații ale acestuia. Peste 60% dintre respondenți au calificat nivelul lor actual de stres oncologic ca fiind peste 6, pe o scală de la 0 la 10.

„Ultimele luni, începând din martie până în prezent, au fost pline de provocări pentru pacienții oncologici. Sondajul realizat de FABC arată că nivelul de stres al acestor pacienți a fost cu mult peste medie, datorită, pe de-o parte, perturbărilor apărute în sistemul medical, dar și lipsei de informații cu privire la implicațiile COVID-19 asupra patologiei lor specifice. Mulți dintre pacienți simt în această perioadă, probabil mai mult ca oricând, nevoia de suport psihologic și de sprijin susținut pentru a naviga cu bine printr-un sistem de sănătate afectat de pandemie. Încurajăm echipele medicale implicate în tratarea pacienților oncologici, în mod special medicii de familie și medicii curanți, să recomande cu atât mai mult în această perioadă accesarea serviciilor medicale de suport, cu precădere a serviciilor de consiliere psihologică. Acestea sunt extrem de importante pentru a menține un bun tonus mental al pacientului oncologic, cu influențe majore asupra stării generale de sănătate și capacității organismului de a lupta cu boala”, spune Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

Onco-plan.ro – prima resursă online dedicată pacienților cu cancer, menită să îi ajute în gestionarea stresului oncologic

Pe lângă apelarea la servicii de consiliere psihologică, pacienții diagnosticați cu cancer, mai ales în acest context al pandemiei COVID-19, pot găsi suport și informații pe platforma onco-plan.ro, dezvoltată de MSD România în parteneriat cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Această platformă susține persoanele cu cancer să preia inițiativa în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoționale și de comunicare ce apar în urma unui diagnostic de cancer, și le oferă exerciții practice despre cum stresul poate fi ținut sub control precum și o metodă de evaluare a stresului pe o anumită perioadă de timp.

De asemenea, îi ajută să își îmbunătățească stilul de viață și starea de sănătate pe termen lung, punându-le la dispoziție informații despre importanța nutriției.

Nu în ultimul rând, platforma oferă indicații despre navigarea sistemului de sănătate și implicarea asociațiilor de pacienți în această direcție.

Pandemia a dus la perturbări semnificative în parcursul pacienților oncologici în sistemul de sănătate

Pentru pacienții cu cancer, perioada intrării în vigoare a restricțiilor aferente pandemiei a adus cu sine întârzieri, amânări sau chiar anulări ale programărilor la medicul curant, fie în ambulator, fie la spital. Astfel, 54,4% dintre respondenți declară că s-au confruntat cu astfel de situații. În plus, mulți dintre pacienți au decis chiar ei să amâne sau să anuleze programări la medicul specialist sau medicul de familie în această perioadă. Doar o cincime dintre pacienți au spus că nu au fost în niciuna din situațiile de mai sus.

În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările, cele mai frecvente disfuncționalități au survenit în ceea ce privește consultul de reevaluare/urmărire a progresului bolii, aproape 53% dintre cei intervievați menționând că au fost în această situație. Un procent semnificativ de pacienți – aproape 34% – a raportat întârzieri/amânări sau anulări în ceea ce privește investigațiile și procedurile de diagnostic.

În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările la nivelul administrării tratamentului, 28% dintre pacienții aflați sub tratament s-au confruntat cu acest fenomen.

„Sondajul de față confirmă îngrijorările noastre cu privire la impactul major al pandemiei asupra pacienților oncologici în perioada stării de urgență și imediat după. În total, peste 45% dintre pacienții chestionați au raportat disfuncționalități în ceea ce privește accesul la analize de diagnostic și la tratament, ceea ce reprezintă un procent foarte mare. Drept urmare, medicii oncologi se vor confrunta cu problema tratării unui număr mult mai mare de pacienți depistați în stadii avansate de boală, situație în care opțiunile de tratament sunt mai puține”, afirmă Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

„Mai mult ca oricând este nevoie de onco-planificare, un program de intervenție pentru a crește nivelul de educație privind cancerul și povara acestei afecțiuni în rândul tuturor actorilor din sistemul de sănătate: comunități, cetățeni, pacienți, cadre medicale, autorități publice și alți factori de decizie deopotrivă. Totodată, prin onco-planificare este abordată etapa supraviețuirii pe termen lung cu toate aspectele psihosociale și economice ale cancerului. Un nivel scăzut de educație privind sănătatea, în contextul actual, poate avea un impact negativ asupra capacității personale de a gestiona riscurile și de a naviga sistemul de sănătate. În același timp, poate conduce la lipsa de reacție sau întârzierea unor decizii critice, la nivel de sistem, în ceea ce privește activități de screening, depistare precoce, diagnosticare și tratament, cu implicații directe asupra rezultatelor clinice obținute la pacienți”, spune Nicolas Renard, managind director MSD România.

Accesul la diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului trebuie să fie o prioritate

Din numărul total de pacienți cuprinși în sondajul Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cei mai mulți, respectiv 43,8%, au beneficiat de tratament chirurgical, aproximativ 40% de radioterapie, 34,4% de chimioterapie, aproape 23% de terapie țintită și 12,5% de imunoterapie.

„Deși întreaga atenție este îndreptată acum asupra combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, nevoile de tratament ale pacienților cu cancer trebuie să constituie o prioritate. Cancerul continuă să ne afecteze și este esențial ca pacienții să aibă acces la tratament și servicii de asistență medicală și îngrijire, indiferent de nivelul de alertă al țării”, mai spune Cezar Irimia, Președinte Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.