Epopeea „supat”: cum a găsit o fostă realizatoare radio un cuvânt „îngropat” în DOOM, care a obligat Institutul de Lingvistică să reacționeze
Cuvântul „supat” a devenit viral pe rețelele sociale, în ultimele zile, stârnind dezbateri intense în rândul utilizatorilor, dar și o reacție oficială a Institutului de Lingvistică a Academiei Române. Cum a pornit totul?
Carmen Ivanov, fostă realizatoare de radio, în prezent trainer de dicție, este cea care a descoperit cuvântul „supat” în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM).
Aceasta a explicat într-un reel postat pe contul său de Instagram faptul că „supat” este un nou substantiv ce se regăsește în cea mai nouă ediție a dicționarului, DOOM 3. Postarea ei a devenit imediat virală, cu peste 1,2 milioane de vizualizări și peste 16.000 de reacții, stârnind dezbateri intense în online.
Cum a găsit „supatul”
Contactată de Paginademedia.ro, Carmen Ivanov spune că a fost foarte surprinsă de reacția internetului și a povestit mai mult despre cum a descoperit cuvântul.
Profesoara spune că susținea un curs de dicție cu jurnaliști, în care vorbea de aberaţii lingvistice introduse în dicţionarele româneşti.
„Una dintre jurnaliste, Casiana Fusu, mi-a sugerat să mă uit de «supat». De la ea a pornit. În aceeaşi zi am verificat, l-am descoperit cu surprindere şi am vorbit în postările de pe Dicţie.ro despre el”, a declarat Carmen Ivanov, pentru Paginademedia.ro.
Deși în postarea virală vorbește despre un nou cuvânt introdus în limba română, profesoara de dicție povestește că a descoperit apoi că „supat” nu este un cuvânt nou introdus în DOOM 3. L-a găsit și într-o ediție a dicționarului de acum 32 de ani.
Institutul de Lingvistică: „Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitaţie online”
De altfel, dezbaterile intense din spațiul online au dus și la o reacție a Institutului de Lingvistică a Academiei Române, care publică și revizuiește DOOM.
Institutul a explicat că „supat” nu a fost introdus în cea mai recentă ediție a dicționarului și că figurează și în precedenta ediție DOOM. Ba chiar este mult mai vechi de atât.
„Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitaţie online. Dicționarul Limbii Române îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaş, Sadoveanu şi din folclor. El a circulat şi continuă să circule în uzul popular şi regional, chiar dacă nu este cunoscut de toţi vorbitorii”, au precizat reprezentanții Institutului de Lingvistică, într-un mesaj postat duminică pe Facebook.
Nu înlocuiește construcția „sub pat”
Reprezentanții institutului explică în continuare că „supat” este un substantiv în genul neutru, cu forma de plural „supaturi” și poate fi precedat de prepoziție: „în supat”.
„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască «sub pat» cu «supat». El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”, mai spune institutul.
Formarea cuvântului
Carmen Ivanov oferă și ea o explicație, din punct de vedere al dicției, despre formarea cuvântului care a stârnit controversa lingvistică în online.
„«P» şi «B» sunt două sunete complementare explozive în limba română. Sunt greu de pronunţat atunci când stau în cuvinte alăturate. De aceea, vorbitorii români, în grabă, înghit «B-ul», altfel că ajungem la formula supat, în loc de sub pat. Ai nevoie de o dicţie bună pentru a pronunţa aceste cuvinte alăturate într-un context dat”, a spus, la Pagina de Media, Carmen Ivanov.
Și Institutul de Lingvistică explică felul în care s-a format „supat”.
„Limba română unește de mult prepoziții și substantive, chiar dacă unele dintre formațiile rezultate pot fi calcuri structurale după modele străine, cum este, de pildă, «subsol», format după franțuzescul «sous-sol». Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe («acasă», «aseară», «degrabă», «deloc», «deodată» «împrejur», dar și substantive precum «demâncare», «deochi», «fărădelege», «subsol» și, desigur, «supat». Uneori, cuvintele stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare”, scrie Institutul în mesaj.